Câte zile are un an și cum să recunoști rapid un an bisect

câte zile are un an ce este un an bisect
Foto: WikiImages / pixabay.com

Probabil că ați auzit că 2020 este an bisect și poate că unii dintre voi v-ați întrebat ce este un an bisect, câte zile are un an și cum se calculează împărțirea pe zile a anilor.

În acest articol încercăm să răspundem la toate aceste întrebări cu ajutorul enciclopediei Wikipedia.

Un an este perioada în care Pământul face o rotație completă pe orbita sa în jurul Soarelui. Însă această mișcare nu este realizată în fix 365 de zile.

Câte zile are un an cu exactitate?

 

De fapt, Pământul face această rotație în 365,2425 de zile.

În antichitate, romanii foloseau inițial un calendar ce avea 355 de zile, iar în unii ani intercalau o lună în plus ce avea 27 sau 28 de zile (luna Mensis Intercalaris). Însă această lună a început să fie utilizată în scopuri politice, mai degrabă decât pentru a respecta corespondența dintre anul calendaristic și anul astronomic (solstiții – fiecare dintre cele două momente ale anului când Soarele se află la cea mai mare înălțime față de ecuator, datele calendaristice corespunzătoare acestor momente (21 iunie și 22 decembrie), marcând ziua cea mai lungă, respectiv, cea mai scurtă din an; echinocții – fiecare dintre cele două momente ale anului, în jurul lui 21 martie și 23 septembrie, când ziua este egală cu noaptea etc).

Concret, diferiți mari preoți preferau să introducă luna respectivă pentru a-și prelungi mandatul personal sau pe cel al apropiaților sau din contră, să elimine luna în mod abuziv pentru a-și îndepărta adversarii politici.

Iulius Cezar și-a propus să rezolve această problemă și să creeze un calendar care să rămână aliniat cu anul astronomic fără intervenție umană. Așa a apărut calendarul iulian, în care la fiecare 4 ani se adaugă o zi în plus (anul bisect care are 366 de zile în loc de 365).

Câte zile are un an în calendarul iulian vs calendarul gregorian

 

Însă nici calendarul iulian, deși a fost o adevărată reformă la vremea lui, nu era perfect. După cum am spus mai sus, Pământul face o rotație în completă în jurul Soarelui în 365,2425 de zile, nu în 365,25 de zile așa cum considerau romanii.

Cel care l-a corectat (și l-a înlocuit) a fost calendarul gregorian. Introdus în octombrie 1582, calendarul este numit astfel după Papa Grigore al XIII-lea, iar la ora actuală este folosit în majoritatea țărilor din lume.

Calendarul gregorian a redus anul obișnuit cu 0,0075 de zile (diferența dintre 365,25 și 365,2425) pentru a respecta echinocțiile, solstițiile și perioada sărbătorilor.

Teoretic, după foarte mulți ani, s-ar fi putut ajunge la situații bizare în care Anul Nou să fie celebrat vara, iar Paștele în timpul iernii.

În momentul introducerii calendarului gregorian, diferența dintre calendarul iulian și realitate ajunsese deja la 10 zile, așa că ziua de 4 octombrie 1582 a fost urmată de 15 octombrie 1582.

Reforma a schimbat și ciclurile lunare folosite de Biserica Catolică pentru a calcula data Paștelui și, odată cu noul calendar gregorian, Paștele a reînceput să fie celebrat în perioada din an în care era sărbătorit și la începuturile Bisericii.

Ce este un an bisect și cum recunoaștem unul?

 

Concret, un an bisect este un an ce conține o zi adăugată în calendar pentru a menține sincronizarea anului calendaristic cu anul astronomic și cu anotimpurile. În calendarul gregorian, această zi se adaugă după 28 februarie (în anii bisecți, luna februarie are 29 de zile în loc de 28).

Iată cum să identificați anii bisecți. Orice an care este divizibil cu 4 este un an bisect, cu excepția anilor divizibili cu 100. Există însă și printre anii divizibili cu 100 ani bisecți – este vorba despre anii divizibili cu 400.

Spre exemplu, de la introducerea calendarului gregorian, anii 1700, 1800 și 1900 nu au fost ani bisecți (erau divizibili cu 100, însă nu și cu 400), însă anii 1600 și 2000 au fost ani bisecți.

Foto: WikiImages / pixabay.com

V-ar putea interesa și alte articole de cultură generală:

Angajarea răspunderii Guvernului

Locuri de vizitat primăvara în România

Vroiam sau voiam – cum e corect?

Eclipsă totală de Soare

Ce este lumina

Ce este o ordonanță de urgență

Ce este sindromul Asperger

Ce sunt celulele stem și la ce ajută

Ce rol are ficatul

Tensiunea arterială normală

Ce înseamnă autism

Eclipsă totală Lună

Ce înseamnă un an lumină

Materia întunecată

Ordinea planetelor de la Soare

Cele mai frumoase flori din lume

Care este pulsul normal

Cea mai sigură mașină

Cel mai lung cuvânt din lume

Care este cea mai mare planetă

Planetele Sistemului Solar

Câte județe are România

Cel mai lung fluviu din Europa

Cea mai apropiată planetă de Soare

Cel mai mare aeroport din Europa

Cel mai mare aeroport din lume

Cel mai mare oraș din lume

Cea mai înaltă clădire din lume

Câte țări sunt în Europa

Câte țări sunt în lume

Câte continente sunt

Cea mai mare țară din lume

Vise sau visuri

Jurnalist GreatNews, lucrez în presa centrală din 2008 și am scris pentru publicații precum Yahoo News România, ziarul „Evenimentul Zilei”, site-ul turism.evz.ro sau revista „National Geographic România”. Scriu cu plăcere reportaje și portrete pe care le ilustrez adesea cu fotografii și cred că baza meseriei de jurnalist stă în munca de teren și în discuțiile cu oamenii. Mă interesează în special temele sociale, drepturile omului, egalitatea de șanse, diversitatea culturală și domenii precum știința și turismul.