România are a doua cea mai mare rată a mortalității infantile din Uniunea Europeană, după Bulgaria. În 2021, rata a fost de 5,2 la noi în țară, ceea ce înseamnă că din 1.000 de copii născuți vii, 5 au murit înainte de a împlini 1 an. România stă prost față de media UE (unde rata mortalității infantile este de 3,2) și este la o distanță uriașă față de țări precum Finlanda sau Suedia, unde rata a fost de 1,8 în anul 2021.
Datele sunt și mai triste în mediul rural. Aici, rata mortalității infantile a fost de 6,3 la nivel național în 2021, vârfurile fiind în județele Sălaj (12,9), Suceava (9,4), Maramureș (9,3) și Tulcea (9).
Nașterile premature, sărăcia, lipsa accesului la servicii medicale, la utilități publice sau pur și simplu la informații sunt câteva dintre cauzele mortalității infantile ridicate din România.
În plus, 1 din 10 mame este minoră, iar 41,7% dintre copiii de la noi se nasc și trăiesc în sărăcie, arată datele Asociației SAMAS, o organizație nonguvernamentală ce activează în domeniul prevenției și educației pentru sănătate, și care a adus în România conceptul finlandez „Cutia Bebelușului” începând cu anul 2019.
Cutia Bebelușului conține 55 de produse de bază necesare nou-născutului în primul an de viață, ca de exemplu haine, scutece, lenjerie de pat, saltea, pilotă, prosop, sistem de înfăşat, articole de îngrijire pentru mame, cosmetice şi consumabile pentru îngrijirea nou-născuților, termometru de baie, termometru digital pentru corp, pachet de scutece, foarfecă pentru copii, inclusiv jucării şi cărţi pentru copii.
Odată golită de produse, cutia se transformă într-un pătuț sigur pentru bebeluș în primele 3 luni de viaţă, când riscul morţii prin sufocare este foarte ridicat.
În perioada 2023-2024, 1.300 de mame vulnerabile din 272 de comunități defavorizate din 4 județe (Botoșani, Bacău, Neamț și Suceava) vor primi Cutia Bebelușului. 879 de Cutii ale Bebelușului au ajuns deja la destinație în cadrul programului implementat de Asociația SAMAS și finanțat de Fundația OMV Petrom.
În vârstă de 29 de ani, Ana-Maria* este una dintre mamele care au primit Cutia Bebelușului în anul care tocmai s-a încheiat. Femeia din satul Poiana Negustorului, din comuna băcăuană Blăgești, a născut o fetiță la începutul lunii iulie.
Tânăra locuiește într-o casă cu două camere alături de soțul ei de și cei 5 copii, care au vârste cuprinse între 6 luni și 14 ani. Satul nu are rețea de apă potabilă, gaze ori canalizare. Când a trebuit să nască, Ana-Maria a mers singură la Maternitatea din Bacău: „Cu microbuzul am mers. Pe picioarele mele. M-am dus singură, soțul a rămas cu ăștia acasă. Domnul doctor m-a programat cu câteva zile înainte să intru în travaliu.”
A ajuns prima dată la doctor abia în luna a șaptea de sarcină, când a mers la doctorul care a și operat-o ulterior la Bacău (a născut prin cezariană și a făcut și operație de legare a trompelor uterine pentru a nu mai rămâne însărcinată).
La 3-4 zile după ce a născut, doamna Mimi, asistentul medical comunitar care i-a urmărit sarcina, i-a adus acasă Cutia Bebelușului. „Tot-tot ce a fost necesar am găsit în ea”, spune mama. Cei 7 membri ai familiei trăiesc din venitul minim garantat (ajutorul social) și din alocațiile copiilor. În total, puțin peste 1.700 de lei pe lună. La această sumă se adaugă banii pe care îi mai obține soțul muncind cu ziua la spart lemne sau la pădure.
Ana-Maria, care a născut primul copil la 16 ani, nu a avut niciodată un pătuț pentru copiii ei: „Chiar la niciunul. Copiii îi țineam în pat cu mine.”
Pentru a primi Cutia Bebelușului și cele 55 de obiecte din ea, mamele trebuie să participe la un curs de puericultură (înainte de naștere) și de alăptare (după naștere). Cursurile iau forma unor lecții individuale, gratuite, ținute de asistenții medicali comunitari ce participă la proiectul Asociației SAMAS.
De exemplu, Ana-Maria a fost vizitată acasă de doamna Mimi în timpul sarcinii. De asemenea, ea s-a dus și la școala din sat, unde asistenta a ținut mai multe cursuri pentru femeile din localitate. „A explicat cu igiena, a intrat în casă la mine, ne cunoaștem foarte bine. Am fost la cursuri la școală. [A spus – n.r.] cum să îngrijească copilul, că sunt mame prea tinere, că se căsătoresc prea devreme. Ne-a zis și despre alăptare, dacă se îneacă copilul cum să-i dăm, cum să-l ținem. Ne-a învățat de bine. La noi sunt foarte multe mame tinere.”
Ana-Maria spune că toți copiii ei merg la școală și că au toate vaccinurile făcute: „La vaccinare mă sună și mă cheamă doamna asistentă la dispensar. La Valea lui Ion e dispensarul. Acolo vine medicul de familie.”
Valea lui Ion face parte din comuna Blăgești, și se află cam la 4 kilometri de Poiana Negustorului. Drumul până acolo nu este ușor, mai ales că familia nu are mașină, ci doar o căruță. De multe ori se duce pe jos până acolo, pe un drum de țară neasfaltat.
Pentru apă potabilă, familia merge tot până în Valea lui Ion. Ana-Maria și soțul merg cu căruța cu 2-3 butoaie de 100 de kilograme și iau apă de la un robinet din sat. Există și în Poiana Negustorului o fântână comunală, la 20 de metri de casa lor, dar apa nu este tocmai bună de băut: „Multă lume bagă găleți, e mizerie, nu e acoperită, e foarte mult noroi pe lângă. Oamenii aruncă gunoi lângă. Apa nu e chiar bună de băut, să o dăm la copii. La nevoie luăm, o fierbem. E foarte greu cu apa.”
Lipsa apei potabile este unul dintre motivele pentru care Asociația SAMAS încurajează alăptarea la sân. „Nu avem biberoane [în cutie – n.r.], pentru că oferim consiliere în alăptarea la sân. Odată ce renunți la sân ai cheltuieli pe care nu le poți duce, [plus – n.r.] lipsa apei potabile”, explică Sînziana Ioniță-Ciurez, director executiv al Asociației SAMAS.
Un alt risc este ca mamele să le dea nou-născuților lapte de la animalele din curte. „Doamna îi mai dă și lapte de vacă îndoit și o cert”, povestește Cristina Alexandru, asistent medical comunitar în județul Bacău. În urmă cu câteva zile, pe 4 ianuarie, asistenta i-a adus Cutia Bebelușului unei mame din comuna Ștefan cel Mare din Bacău. „Era și fum în cameră când am ajuns, de la sobă. Era copilul pus pe 2 scaune, transpirat la spate. I l-am pus în cutiuță”, continuă ea.
În vârstă de 42 de ani, Ioana* a născut acasă pe 12 decembrie. Ea și fetița au fost luate apoi de ambulanță și duse la spital la Bacău, unde au stat 7 zile internate. „Copilul este destul de micuț, are 3 kg și 800 de grame. La naștere a avut 2 kg și 900 de grame”, spune asistenta medicală.
Situația Ioanei este foarte dificilă. Nu are o casă unde să locuiască, și stă împreună cu partenerul ei, tatăl copilului, în casa unei cunoștințe. Bărbatul lucrează la o stână.
Cristina Alexandru vrea să o ajute cu actele pentru a obține ajutorul social, însă pentru acest lucru trebuie ca cineva din comuna Ștefan cel Mare să o ia oficial în spațiu, deoarece Ioana are domiciliul din buletin în altă comună.
Femeia mai are 2 copii, unul de 19 ani care nu mai locuiește cu ea, și unul de 8 ani, care este în clasa a II-a. A mai avut un copil, dar a murit în urmă cu 7 ani, înainte să împlinească 4 luni. A răcit la plămâni și i s-a spart un vas la cap.
În trecut, Ioana nu a fost niciodată la un medic de familie cu copiii ei. Acum, asistenta medicală comunitară a înscris-o la medicul de familie de pe raza comunei Ștefan cel Mare. „A fost la medicul de familie, a cântărit fetița”, explică Alexandru.
În România, 20% dintre gravide ajung prima dată la medic în momentul nașterii, spune Ioniță-Ciurez. În Finlanda, în schimb, primul control trebuie făcut obligatoriu în săptămânile 8-12 de sarcină. „Dacă ai acest comportament pozitiv primești „cadouașul””, continuă ea.
Cutia Bebelușului a fost introdusă în Finlanda în anul 1938, inițial doar pentru familiile nevoiașe. Ulterior, din 1949, programul a fost democratizat, iar cutia și pachetul de bază au fost oferite – gratuit – tuturor mamelor care îndeplineau condiția impusă de stat de a merge la doctor pentru a urmări sarcina.
Un raport din anul 2020 a arătat că programul a avut un rol crucial în reducerea mortalității infantile în această țară, care în prezent are cea mai mică rată a mortalității infantile din Uniunea Europeană.
„La noi se mențin cifre de ani de zile, lâncezim”, spune directorul executiv SAMAS despre rata mortalității infantile din țara noastră. „În România avem pachete de beneficii financiare. Nu sunt corelate cu educația pentru sănătate și acces la servicii medicale.”
Dincolo de produsele pe care le primesc mamele, programul Cutia Bebelușului are un rol foarte important: acela ca mamele și copiii lor să fie luați în evidență în sistemul de sănătate: „Ideea cutiei este să întărească relația dintre beneficiare și asistentul medical comunitar. Ca să meargă la doctor. Este o intervenție pe termen lung în comunitate. Copiii intră în evidență și sunt urmăriți.
Femeile vulnerabile nu ajung la medic. Nu au cu cine să lase ceilalți copii, nu au autobuz.
Am avut un caz în care putea să ajungă, dar era stricat ecograful.”
„La maternitate are o singură interacțiune, când a născut. Cu asistentul medical comunitar are o interacțiune recurentă”, completează ea.
Astfel, Cutia Bebelușului încurajează controlul medical în timpul sarcinii și înscrierea la medicul de familie.
De asemenea, odată cu aceste cutii, la mame ajung și informații medicale și de îngrijire importante, transmise de asistenții medicali comunitari. Asistenții medicali comunitari sunt plătiți în cadrul proiectului pentru lecțiile de alăptare și de îngrijire a copilului pe care le țin mamelor vulnerabile. Însă pentru a putea participa la program trebuie să fi urmat (gratuit) cursurile de puericultură, alăptare și nutriție perinatală organizate de Asociația SAMAS.
Valoarea Cutiei Bebelușului, împreună cu obiectele din ea și cursurile de alăptare și puericultură, este de 1.500 de lei.
Cele 1.300 de cutii sunt distribuite în județele Botoșani, Bacău, Neamț și Suceava deoarece aici există asistenți medicali comunitari formați, iar Asociația SAMAS colaborează bine cu direcțiile de sănătate publică (DSP) din cele 4 județe.
„Este interes din partea coordonatorilor asistenților medicali comunitari și a oamenilor din teritoriu”, explică Ioniță-Ciurez de ce au fost selectate aceste județe în cadrul proiectului.
E foarte ușor să zici schimbă scutecul de câte ori ai nevoie, dar dacă nu ai scutece, copilul probabil va face o iritație. Și nu pentru că ești o mamă rea. Cutia este o bază, un material didactic pe care i-l lași omului. Vrei să-i dai un pic de ajutor ca să reușească să fie cea mai bună mamă care ar putea ea să fie. Cutia îi aduce un pic mai multă șansă, Sînziana Ioniță-Ciurez, director executiv SAMAS
*Numele mamelor au fost schimbate pentru a le proteja identitatea.
