Tensiunea arterială normală. Ce valori te țin departe de boli

Tensiunea arterială normală trebuie să se încadreze între anumite limite. În caz contrar, vorbim de hipertensiune sau de hipotensiune.

Ce este tensiunea arterială

Înainte de a vorbi de tensiunea arterială normală trebuie să definim tensiunea arterială.

Tensiunea arterială se referă la presiunea pe care sângele o exercită asupra vaselor prin care circulă. Cea mai mare parte a acestei presiuni este produsă de inimă, care pompează sângele prin sistemul circulator.

Tensiunea arterială este exprimată de regulă sub forma a două numere: primul, mai mare, se referă la tensiunea sistolică, iar al doilea, mai mic, se referă la tensiunea diastolică.

Ca să înțelegem mai clar ce sunt cele două este nevoie să știm că sistola reprezintă acea etapă a ciclului cardiac în care anumite camere ale mușchiului inimii (atriile) se contractă, iar sângele pleacă de la inimă. Inima umană are 4 camere: două atrii, situate deasupra a două ventricule. Atriile sunt camerele care primesc sânge, iar ventriculele sunt cele care îl trimit în corp.

Prin urmare, tensiunea sistolică se referă la presiunea din arterele noastre în momentul în care inima se contractă.

În ceea ce privește diastola, aceasta este etapa din ciclul cardiac în timpul căreia inima se umple cu sânge după o sistolă (contracție a inimii, când inima s-a golit de sânge). Diastola ventriculară este perioada în care cele două ventricule se relaxează, apoi se dilată și primesc sânge. Iar diastola atrială este perioada în care cele două atrii se relaxează, se dilată și apoi primesc sânge.

Tensiunea diastolică se referă la tensiunea existentă în vasele de sânge când mușchiul inimii se află între două bătăi.

Tensiunea arterială este măsurată în milimetri de mercur (mmHg) peste presiunea atmosferică din jur.

Cât este tensiunea arterială normală

Tensiunea arterială normală la un adult este considerată 120/80 mmHg. Potrivit Wikipedia.org, la nivel global, tensiunea arterială medie a rămas aproximativ aceeași începând din 1975 și până în prezent, adică aproximativ 127/79 mmHg la bărbați și 122/77 mmHg la femei.

Tensiunea arterială este influențată de volumul de sânge pompat de inimă, de rigiditatea arterelor, și variază în funcție de situație, de starea emoțională, de activitatea desfășurată, precum și de diversele boli de care poate suferi o persoană.

Pe termen lung, tensiunea arterială ridicată este un factor de risc pentru foarte multe boli, inclusiv angină, infarct sau atac cerebral.

Legat de tensiunea arterială normală, trebuie menționat că studiile observaționale de până acum au demonstrat că persoanele care își mențin tensiunea arterială cât mai aproape de 115/75 mmHg au o sănătate cardiovasculară pe termen lung mult mai bună.

Cât trebuie să fie tensiunea arterială normală

Societatea Europeană de Cardiologie și Societatea Europeană pentru Hipertensiune consideră că se poate vorbi de hipertensiune în următoarele cazuri (datele sunt valabile pentru persoane cu vârste de peste 16 ani):

Tensiunea arterială mare pune presiune pe pereții arterelor. Ea duce la creșterea efortului depus de inimă, precum și a unui țesut lipidic nesănătos numit aterom, care se dezvoltă în pereții arterelor, conform Wikipedia.org. Cu cât tensiunea este mai mare, cu atât presiunea pe pereți este mai mare, iar țesutul tinde să prolifereze, iar mușchiul inimii să se mărească și să devină mai slab în timp.

Care sunt cauzele hipertensiunii

Dacă vorbim despre cauzele hipertensiunii, dincolo de cele genetice, aceasta poate fi cauzată de:

– vârstă (tensiunea arterială crește cu vârsta)
– boli de rinichi
– boli ale glandelor endocrine (hipertiroidism, hipotiroidism)
– obezitatea
– sindromul de apnee în somn
– sarcina
– mâncatul excesiv
– consumul excesiv de alcool
– anumite medicamente
– anumite remedii din plante
– drogurile precum cocaina
– expunerea la arsenic (prin apa băută, de pildă)
– depresia

Cum se obține tensiunea arterială normală?

Tensiunea arterială normală nu este misiune imposibilă. Schimbarea stilului de viață poate duce la scăderea tensiunii arteriale. Pe lista schimbărilor pozitive ce pot fi făcute se numără: pierderea în greutate, exercițiile fizice, reducerea consumului de sare și de alcool, o dietă sănătoasă. Dacă aceste modificări nu au efectul dorit poate fi nevoie de tratament medicamentos.

Ce este hipotensiunea

Și tensiunea arterială prea scăzută poate fi o problemă. Tensiunea arterială scăzută este numită hipotensiune. Deși nu există un diagnostic standard pentru hipotensiune, tensiunea arterială mai mică de 90/60 mmHg este considerată hipotensiune. În practică, tensiunea arterială este considerată a fi prea scăzută dacă apar și simptome, ca de exemplu:

– leșin
– amețeală
– dureri în piept
– probleme de respirație
– bătăi neregulate ale inimii
– febră de peste 38,3 grade C
– dureri de cap
– dureri puternice de spate
– tuse cu spută
– diaree sau vomă
– urinare dureroasă
– oboseală profundă
– vedere temporar încețoșată
– rigiditatea gâtului

Foto: geraldoswald62 / pixabay.com

V-ar putea interesa și:

Simptome coronavirus

Locuri de vizitat primăvara în România

Vroiam sau voiam – cum e corect?

Angajarea răspunderii Guvernului

Eclipsă totală de Soare

Ce este lumina

Ce este o ordonanță de urgență

Ce este sindromul Asperger

Ce sunt celulele stem și la ce ajută

Ce rol are ficatul

Ce înseamnă autism

Materia întunecată

Ordinea planetelor de la Soare

Cel mai lung cuvânt din lume

Care este cea mai mare planetă

Planetele Sistemului Solar

Cea mai sigură mașină

Eclipsă totală Lună

Câte zile are un an