Probabil că ați auzit des sintagma „ordonanță de urgență”, mai ales că în România Executivul, indiferent de culoarea partidului, tinde să guverneze prin adoptarea unor ordonanțe de urgență chiar și atunci când, de fapt, nu există nicio urgență. În acest articol explicăm Ce este o ordonanță de urgență.
Diferența esențială dintre o ordonanță de urgență și un proiect de lege adoptat de Guvern este că ordonanța nu trebuie să fie votată în Parlament pentru a deveni lege. Ea trebuie doar să fie depusă la una dintre Camere, iar apoi intră în vigoare odată cu publicarea în Monitorul Oficial al României (sau la data ulterioară menționată în ordonanță). Odată ce a intrat în vigoare, ea produce imediat efecte, și chiar dacă ulterior este respinsă la vot în Parlament, pot exista efecte care se păstrează.
Ce este o ordonanță de urgență și când intră în vigoare
Prin dreptul de a da ordonanțe de urgență, Executivul primește practic dreptul de a legifera, de a da legi, atribut pe care în mod normal îl deține Parlamentul (acesta este unul dintre motivele pentru care ordonanțele de urgență sunt controversate).
Articolul 115 din Constituția României prevede că ordonanța de urgență intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgență la Camera competentă să fie sesizată și după publicarea ei în Monitorul Oficial al României. Camerele, dacă nu se află în sesiune, se convoacă în mod obligatoriu în 5 zile de la depunere sau, după caz, de la trimitere. Dacă în termen de cel mult 30 de zile de la depunere, Camera sesizată nu se pronunță asupra ordonanței, aceasta este considerată adoptată și se trimite celeilalte camere care decide de asemenea în procedură de urgență.
Ordonanțele cu care Parlamentul a fost sesizat se aprobă sau se resping printr-o lege în care vor fi cuprinse și ordonanțele ale căror efecte au încetat. Prin legea de aprobare sau de respingere se vor reglementa, dacă este cazul, măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonanței.
Liviu Dragnea și Ordonanța de urgență nr. 13
În acest context merită menționată Ordonanța de urgență nr. 13 din 31 ianuarie 2017, prin care Guvernul PSD de atunci a încercat să redefinească abuzul în serviciu astfel încât acest articol din Codul Penal să nu i se mai aplice liderului de atunci, Liviu Dragnea. Articolul I din ordonanță, cel care introducea un prag de 200.000 de lei dincolo de care abuzul în serviciu se pedepsea (prejudiciul din dosarul lui Dragnea era de aproximativ 110.000 de lei), urma să intre în vigoare în 10 zile de la publicarea în Monitorul Oficial.
Uriașele proteste de stradă de atunci au determinat Guvernul Grindeanu să retragă ordonanța de urgență, însă dacă ea ar fi apucat să intre în vigoare, chiar și pentru o singură zi, ea ar fi produs efecte juridice (în România, în justiție se aplică legea penală mai favorabilă, așa că lui Liviu Dragnea i s-ar fi aplicat noua definiție a abuzului în serviciu, care îl exonera practic de faptele comise prin introducerea pragului respectiv).
Ce este o ordonanță de urgență și ce sunt legile organice
Potrivit Articolului 108 din Constituția României, Guvernul adoptă hotărâri și ordonanțe. Dacă hotărârile se emit pentru organizarea executării legilor, ordonanțele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele și condițiile prevăzute de aceasta.
Prin această lege, publicată în Monitorul Oficial al României, Guvernul este abilitat să emită ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice.
Pentru a înțelege ce este o ordonanță de urgență și ce fel de modificări pot fi făcute printr-o astfel de ordonanță, e important de înțeles ce sunt legile organice.
În România, Parlamentul adoptă legi constituționale, legi organice și legi ordinare. Legile constituționale sunt cele de revizuire a Constituției.
Iar prin legi organice se reglementează:
a) sistemul electoral; organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente;
b) organizarea, funcţionarea şi finanţarea partidelor politice;
c) statutul deputaţilor şi al senatorilor, stabilirea indemnizaţiei şi a celorlalte drepturi ale acestora;
d) organizarea şi desfăşurarea referendumului;
e) organizarea Guvernului şi a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării;
f) regimul stării de mobilizare parţială sau totală a forţelor armate şi al stării de război;
g) regimul stării de asediu şi al stării de urgenţă;
h) infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora;
i) acordarea amnistiei sau a graţierii colective;
j) statutul funcţionarilor publici;
k) contenciosul administrativ;
l) organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanţelor judecătoreşti, a Ministerului Public şi a Curţii de Conturi;
m) regimul juridic general al proprietăţii şi al moştenirii;
n) organizarea generală a învăţământului;
o) organizarea administraţiei publice locale, a teritoriului, precum şi regimul general privind autonomia locală;
p) regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele şi protecţia socială;
r) statutul minorităţilor naţionale din România;
s) regimul general al cultelor.
Iată așadar câteva dintre domeniile în care pot fi date ordonanțe de urgență:
– finanțe publice
– modificarea și completarea Codului fiscal, a Codului de procedură fiscală
– reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare
– măsuri în economie, energie și mediu de afaceri
– măsuri în domeniul lucrărilor publice, dezvoltare și administrație
– măsuri privind gestionarea și utilizarea fondurilor europene nerambursabile
– organizarea și desfășurarea de recensăminte
– afaceri interne legate de evidența persoanelor și actele de identitate ale cetățenilor
– măsuri privind circulația pe drumurile publice
– transporturi, infrastructură și comunicații
– aplicarea de tarife de utilizare a drumurilor
– modificarea legilor din domeniul sănătății
– modificarea și completarea unor acte normative în vederea protejării și punerii în valoare a patrimoniului cultural mobil, arheologic și a monumentelor istorice
Ce este o ordonanță de urgență și când este ea necesară
Un alt motiv pentru care ordonanțele de urgență au ajuns să fie foarte criticate în România este folosirea lor în exces, ca metodă de a eluda o dezbatere și un vot democratic în Parlament. Articolul 115 din Constituție spune foarte clar ce este o ordonanță de urgență. Concret, articolul prevede că Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență numai în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligația de a motiva urgența în cuprinsul acestora.
Însă uneori s-a întâmplat ca aceste condiții să nu fie respectate, iar guvernanții să nu poată dovedi caracterul urgent al unei ordonanțe. Drept urmare, atunci când ordonanțele au fost atacate la Curtea Constituțională, judecătorii au decis că ele sunt neconstituționale.
Ordonanțele adoptate de Guvern se semnează de primul-ministru, se contrasemnează de miniștrii care au obligația punerii lor în executare și se publică în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistența ordonanței.
V-ar putea interesa și:
Locuri de vizitat primăvara în România
Vroiam sau voiam – cum e corect?
Angajarea răspunderii Guvernului
Ce sunt celulele stem și la ce ajută
Ce sunt celulele stem și la ce ajută
Ordinea planetelor de la Soare
