Idei de afaceri

by -
bogdan ciolan crazy donut srl
Bogdan Ciolan. Foto: Ziarul financiar

Bogdan Ciolan, un tânăr în vârstă de 32 de ani din Timișoara, a reușit să pună pe picioare o afacere care cunoaște un mare succes.

În urmă cu 2 ani, antreprenorul a fondat Crazy Donut SRL, o gogoșerie care între timp a devenit un mic lanț. Acum, Bogdan Ciolan deține 3 gogoșerii (două în Timișoara și una în Oradea), iar sub brandul Crazy Donut funcţio­nea­ză alte 3 puncte de lucru prin sistem de franciză: două în Arad şi unul în Oradea, relatează „Ziarul financiar”.

Potrivit datelor de pe site-ul Ministerului de Finanțe, în anul 2015 Crazy Donut SRL a avut venituri totale de 580.700 de lei, adică 128.000 de euro. Afacerea nu a înregistrat pierderi, iar profitul a fost de 55.000 de euro.

„Ideea a avut la bază dorinţa de a dobândi independenţă financiară, dar şi dorinţa de a fi liber în a mă exprima la propriul job”, a povestit Bogdan Ciolan pentru sursa citată.

Tânărul este unicul acţionar al firmei Crazy Donut SRL, care administrează brandul cu acelaşi nume. Până să lanseze propria afacere, Bogdan Ciolan a fost manager de proiect, consultant în vânzări sau agent de turism.

Prima gogoșerie a deschis-o în 2015 în Timișoara, și a investit în ea aproximativ 15.000 de euro. Resur­sele au fost investite în echi­pa­men­te, amenajarea locaţiei, chirie, design, logo, materie primă.

„Fiind la înce­put de drum, fără prea multă susţinere fi­nan­ciară şi plecand de la zero într-un busi­ness în care am pus la punct reţeta, bran­dul şi conceptul, începutul a fost timid, dar foarte bine primit de către pu­bli­cul timişorean, depăşind aşteptările noastre”, a mai spus el pentru ”Ziarul financiar”.

În 2017, Bogdan Ciolan țintește o cifră de afaceri și mai mare -1 milion de lei – și vrea să deschidă alte două gogoșerii.

crazy donut srl
Foto: Facebook (Crazy Donut)
crazy donut srl
Foto: Facebook
crazy donut srl
Foto: Facebook (Crazy Donut)
crazy donut srl
Foto: Facebook (Crazy Donut)
crazy donut srl
Foto: Facebook (Crazy Donut)

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturați-vă, cu un Like, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

by -

Soții Olar au început să cultive gălbenele în urmă cu șase ani, investind 3.000 de lei în prima cultură. Potrivit agerpres.ro, ei cultivă gălbenele, lavandă și salvie pe o suprafață de un hectar din Ocna Mureș.

La gălbenele, ”câștigul e pe măsura” lucrului, spune Lidia Olar. ”De exemplu, la gălbenele, anul trecut, pe 15 ari, am scos profit de 24.000 de lei. E și cea mai grea cultură, fiindcă trebuie adunat tot a doua zi, nu ca lavanda sau salvia care înfloresc de două ori pe an și le tai. Trebuie adunată floare cu floare tot a doua zi în perioada de înflorire. Se adună de când înfloresc de primăvara până vine bruma”, a precizat Lidia Olar, citată de agepres.ro.

Toată munca este făcute în întregime de cei doi soți, iar Lidia lucrează și la o croitorie.

Gălbenelele sunt folosite la creme, săpunuri și uleiuri. Florile mai sunt folosite și pentru ceai. La prepararea săpunului de gălbenele Lidia folosește și unt de shea, unt din nucă de cococs, ulei din sâmburi de struguri.

Salvia produsă e valorificată sub formă de pulbere, sirop, tinctură. Din lavandă, cei doi soți produc tinctură, sirop, cremă, ulei, oțet. Firele sunt vândute și ca buchet și în săculeți care, puși în șifoniere, țin moliile la distanță.

‘În primii ani am predat (producția — n.r.) la fabrici de medicamente. Pe urmă am încercat să procesăm noi acasă, pentru că e cu mult mai profitabil. Ne-am gândit să facem noi acasă. Am cumpărat o distilerie, micuță, pentru noi. Am început să facem ulei, pe urmă cremă de gălbenele, pe urmă am încercat să facem tinctură, am văzut că e foarte bună, oțetul de lavandă. Deci sunt toate făcute de noi acasă. Se vând foarte bine la piață. Mergem și în orașe mai mari, la Deva, la Sibiu. Și la târguri de profil’, a spus Lidia Olar. Ea a menționat că nu vinde și online, deoarece reușește să facă acest lucru la piață și târguri.

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturați-vă, cu un Like, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

by -
vin mure ionel burtea
Ionel Burtea și plantația sa. Foto: adevarul.ro

O familie din localitatea Ţicleni din județul Gorj produce un vin unic în România, din mure, relatează adevarul.ro.

Familia Burtea deţine o plantaţie de mure şi zmeură care s-a întins inițial pe un hectar și care a ajuns acum la 5 hectare. Afacerea este condusă de tânărul Ionel Burtea, care are 21 de ani și este student la Academia de Ştiinţe Economice din Bucureşti.

Afacerea a fost lansată în anul 2015, după ce membrii familiei au constatat că cea mai mare parte din fructele de pădure de pe piaţa din România sunt aduse din import.

În 2016, producţia a ajuns la două tone, iar cea mai parte din fructe a fost vândută în hypermarketul Carrefour din Târgu-Jiu. O mică parte din mure a fost folosită pentru a produce vin.

Vinul din mure a cunoscut un mare succes, în doar o lună familia Burtea reușind să vândă sute de sticle.

„Am realizat o cantitate mică de vin din mure, mai mult de test. Am găsit o reţetă tradiţională. Feedback-ul a fost foarte pozitiv din partea clienţilor. Este un vin deosebit. Se foloseşte aceeaşi metodă ca la vinul din struguri, dar la mure fermentaţia durează mai mult, 45 de zile. Este un gust dulce-acrişor cu un nivel al alcoolului de 12%. E nevoie de mare atenţie, pentru că partea de fermentare nu trebuie să intre în contact cu aerul. E nevoie de o temperatură constantă, de cel mult 24 de grade”, a explicat Ionel Burtea pentru adevarul.ro.

„Vinul a avut cel mai mare succes la partea feminină. Am vândut în jur de 200 de sticle, în mai puţin de o lună. Ne propunem ca 25% din producţia de mure din acest an să fie transformată în vin“, a mai explicat el.

vin mure ionel burtea
Foto: adevarul.ro

Investiţia pentru un hectar a fost de aproximativ 20.000 de euro. Anul trecut, toate câştigurile obținute au fost reinvestite în extinderea plantaţiei, astfel că suprafaţa cultivată cu mure şi zmeură se întinde acum pe 5 hectare.

Din calculele făcute, în cel de-al patrulea sau al cincilea an investiţia va fi amortizată, a mai spus Ionel Burtea. Producţia estimată pentru 2017 este de peste 10 tone, iar tânărul student spune că vrea să devină cel mai important producător de mure şi zmeură din România.

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturați-vă, cu un Like, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

by -
ams rent a car
Foto: Pagina de Facebook AMS Rent a Car

De profesie economist, Viorica Moanţa, în vârstă de 40 de ani, a lansat în 2012 o firmă care oferă servicii de în­chiriere auto. În 5 ani, compania s-a dezvoltat tot mai mult, iar acum are o cifră de afaceri de 350.000 de euro pe an, relatează „Ziarul Financiar”.

AMS Rent a Car, firmă specializată în închirierea de mașini, acoperă în prezent aproxi­mativ jumătate de ţară, iar fon­datoarea afacerii estimează pen­tru anul 2017 o creştere a businessului cu 10%.

„Ideea a pornit de la o nevoie a unor prieteni care în urma unui eveniment rutier au stat cu maşina personală imobilizată în service două săptămani, iar pe durata reparaţiei au avut nevoie de o maşină ca să-şi continue activităţile zilnice. Oferta pe piaţă era destul de mică şi la costuri foarte ridicate, aşa că am văzut oportunitatea în această zonă”, a povestit Viorica Moanţa, fondatoarea brandului AMS Rent a Car, pentru sursa citată.

În primii trei ani de activitate firma a înregistrat pierderi, însă din 2015 compania a ajuns profitabilă.

Afacerea a pornit cu şase maşini şi s-a extins pană la momentul de faţă la aproape 100 de maşini. Compania are puncte de lucru în Cluj-Napoca şi în Bucureşti.

Potrivit site-ului companiei, AMS Rent a Car pune la dispoziția clienților un parc auto variat cu peste 20 de modele diferite de autoturisme noi.

Prețul închirierii unei mașini pornește de la 16,86 euro/zi (TVA inclus) pentru o mașină Dacia Logan și ajunge la 52,56 euro/zi pentru un Audi A-4 S-line.

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturați-vă, cu un Like, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

by -
Mușețelul poate fi trecut pe lista de idei de afaceri 2017 FOTO: Awaya Legends/Flickr
Mușețelul poate fi trecut pe lista de idei de afaceri 2017 FOTO: Awaya Legends/Flickr

Ceaiul de mușețel este unul dintre cele mai populare la noi. Această floare este culeasă vara, de cele mai multe ori de pe câmp. Însă, poate puțini știu că poate fi și o sursă de venit și poate fi trecută cu încredere pe lista de idei de afaceri 2017.

Mușețelul se poate vinde companiilor din industria farmaceutică și cea cosmetică. De asemenea, investiția într-o plantație de mușețel este de aproximativ 1.000 de euro, potrivit agrointel.ro.

Ce trebuie să știți dacă aveți pe lista de idei de afaceri 2017 și o plantație de mușețel este că această plantă preferă solurile permeabile, luto-nisipoase, bogate în materie organică naturală. Trebuie lucrate foarte bine și să aibă expunere mare la soare. Însă, important este că mușețelul nu este o plantă foarte pretențioasă.

Se recomandă înființarea unei plantații de mușețel pe pământ pe care au crescut cereale păioase. Nu e indicat să plantați pe soluri pe care au fost plantații de porumb, floarea soarelui, pentru că acestea absorb o mare parte ale calităților nutritive ale solului.

Foarte căutate pe piață sunt florile de mușețel crescute eco. Pe terenul pe care urmează să înființați plantația puneți aproximativ 20 de tone de gunoi de grajd fermentat încorporat în sol prin arătură, la o adâncime de aproximativ 20 de centimetri.

Între rândurile semănate trebuie să fie o distanță de aproximativ 0,25 centimetri, iar adâncimea trebuie să fie de 0,5 centimetri.

Idei de afaceri 2017. Ce profituri se fac dintr-o plantație de mușețel

Un kilogram de semințe de mușețel costă aproximativ 400 de euro. La un hectar intră în jur de 2 kilograme. Prin urmare, dacă faci o plantație pe 2 hectare, plus costurile de pregătire ale terenului, te duci undeva la aproximativ 1.000 de euro.

Mușețelul înflorește începând cu luna mai, iar recoltările se fac la 2-3 zile. Potrivit agrointel.ro, la un hectar cultivat cu mușețel se pot obține 2.000-3.000 kilograme inflorescențe proaspete sau 800 – 1.000 kilograme inflorescențe uscate.

La o producție minimă de 800 kilograme inflorescențe uscate, cu un preț de valorificare de minim 50 lei pe kilogramul, poți scoate de pe un hectar, un venit de 9.000 euro.

Produsele pe bază de mușețel, la recomandarea medicului, pot fi bune sedative antispasmatice, stimulent în cistite, în tratamentul enterocolitelor, gastritelor, dismenoreelor, diareei, colicilor intestinale, infecțiilor renale, în boli ale ficatului, în unele stări alergice, în astmul bronșic al copiilor. De asemenea, tot la recomandarea medicului, în unele situații pot calma iritațiile ochilor.

FOTO: Awaya Legends/Flickr 

by -
Afaceri cu fonduri europene 2017 FOTO: Sam Greenhalgh/Flickr
Afaceri cu fonduri europene 2017 FOTO: Sam Greenhalgh/Flickr

România are la dispoziție, prin Programul Național de Dezvoltare Rurală, care se va derula până în 2020, un fond de 8 miliarde din fonduri europene. O parte dintre aceștia trebuie să ajungă și în proiecte de afaceri cu fonduri europene 2017.

Dacă sunteți interesați de afaceri cu fonduri europene 2017, în acest articol vă prezentăm trei idei de ferme cu animale, care ar putea fi profitabile.

Printre altele, fermierii vor avea la dispoziţie fonduri europene nerambursabile pentru modernizarea exploataţiilor agricole prin submăsura 4.1 sau pentru instalarea tinerilor fermieri prin submăsura 6.1.

Afaceri cu fonduri europene 2017. Ferma de capre. Crescătorii de animale spun că o fermă de capre poate fi destul de profitabilă. Pentru început ți-ar trebui în jur de 15.000 de lei, bani care s-ar putea recupera deja din primul an.

O capră costă în jur de 300 de lei, iar pentru cele 30 de capete ar trebui să ai în jur de 9.000 de lei. În prima investiţie trebuie să intre şi păşunea. Pentru aproximativ 2 hectare plăteşti în jur de 6.000 de lei.

Potrivit unor calcule făcute de fermieri, într-un an, cele 30 de capre ar da în jur de 8.500 de litri de lapte, din care se obţine în jur de 1.400 de kilograme de brânză, pe care aţi putea să o vindeţi la un preţ de aproximativ 15 lei pe kilogram. În total, în primul an ajungeţi la aproximativ 21.000 de lei.

Trebuie menţionat şi că în primul an, pentru a obţine un profit maxim, ar fi foarte bine să vă ocupaţi personal de fermă. Altfel, doar un cioban v-ar costa în jur de 15.000 de lei în primul an şi aţi fi în pierdere.

Un litru de lapte de capră se vinde en-gros la un preţ de 1,7 lei. De asemenea, un ied se vinde cu 15 lei kilogramul în viu 20 de lei pe kilogram în carcasă.

Câți bani trebuie să investești pentru o fermă cu vaci

Afaceri cu fonduri europene 2017. Ferma de vaci. Vor fi mulți fermiei care îți vor spune că nu te costă foarte mult să înființezi o fermă de vaci. De asemenea, mulți îți vor spune și că nu e foarte profitabilă. De fapt, principala întrebare este unde și cum vă valorificați produsele lactate.

Dacă aveți un răspuns, atunci puteți demara afacerea cu o fermă de vaci. În primul rând, trebuie să aveți o pășune şi un teren pentru producţie furajelor. Puteţi să luaţi teren în arendă sau, dacă aveţi bani, să îl cumpăraţi. În timp vă recuperaţi cu siguranţă investiţia. Pe lângă aceste investiţie, aţi mai avea nevoie de un buget pentru construirea unui grajd, care ar costa în jur de 10.000 de euro.

Apoi mai aveţi nevoie de o sală de muls, un tanc pentru colectarea laptelului şi două mulgătoare, care ar mai costa în jur de 7.000 de euro. Puteţi începe ferma cu aproximativ 15 vaci. O vacă de lapte de rasă costă, în medie, în jur de 2.500 de euro. Unul dintre dezavantaje principale este că investiţia se recuperează destul de greu, în aproximativ 3-4 ani, potrivit fermierilor care au astfel de ferme.

Afaceri cu fonduri europene 2017. Ferma de iepuri. Pentru aproximativ 400 de iepuri aveți nevoie de o primă investiție de aproximativ 15.000 de euro. Puteți alege din rasele californian, berbec german, neozeenlandez, fluture german, olandezi sau marele alb.

Preţul variază de la aproximativ 30 de lei, pentru un mascul de două luni, 40 de lei femela de aceeaşi vârstă și poate ajunge şi până la 200 lei. În ceea ce privește valorificarea lor, iepurii din rasa „uriașul german”, de exemplu, pot ajunge și la 12 ilograme, iar un exemplar se vinde chiar și cu 300 de euro.

Iepurii nu sunt foarte pretențioși în ceea ce privește hrană și mănâncă de la resturi vegetale până la cereale și furaje. Însă, pentru că sunt destul de sensibili, trebuie investit în tratamente care să-i păzescă de boli.

Afaceri cu fonduri europene 2017. Cum pot obține bani tinerii fermieri

Tinerii fermieri din România pot putea obţine până la 50.000 de euro fonduri europene nerambursabile pentru a dezvolta o afacere la ţară. Pentru ca proiectul să fie eligibil, tânărul fermier trebuie să aibă până în 40 de ani şi să practice activităţi agricole.

Tinerii agricultori care vor să-şi înceapă o fermă pot accesa fonduri europene în agricultură. Mai exact, Ministerul Agriculturii anunţă că pentru o perioadă de cinci ani, fiecare tânăr care are un proiect în domeniul agriculturii poate primi până la 50.000 de euro.

Banii se vor acorda în două tranşe. Prima, în valoare de 75%, se va da la începutul proiectului, iar cea de-a doua în maxim trei ani de la decizia de finanţare. Fermierul trebuie să aibă domiciliul stabil în localitatea în care se află exploataţia, trebuie să prezinte un plan de afaceri, să devină fermier activ şi să nu aibă un alt serviciu în acelaşi timp.

Tânărul fermier trebuie să mai demonstreze, înaintea să primească a doua tranşă, că a îmbunătăţit performanţele exploataţiei agricole şi că valoarea producţiei vândute este în procentaj de minim 20% din valoarea primei tranşe.

FOTO: Sam Greenhalgh/Flickr

by -
Idei de afaceri 2017 FOTO: William Andrus/Flickr (creative commons)
Idei de afaceri 2017 FOTO: William Andrus/Flickr (creative commons)

Sunt mulți cei care își fac liste de idei de afaceri 2017. În acest articol vă prezentăm câteva detalii despre o fermă de capre.

Crescătorii de animale spun că o fermă de capre nu are nevoie de un buget foarte mare pentru început și se poate porni într-o astfel de afaceri relativ ușor.

Dacă aveți în lista de idei de afaceri 2017 se află și o fermă de capre trebuie să știți că pentru început aveți nevoie de un buget de aproximativ 15.000 de lei. Banii, potrivit crescătorilor de animale, s-ar putea recupera destul de repede, chiar din primul an.

În medie, o capră costă în jur de 350 de lei, iar recomandarea este să începeți cu 30 de capete. Din bugetul de investiție e nevoie să de pășune. În medie, pentru două hectare de pășune ați plăti în jur de 6.000 de lei.

Calculele arată că 30 de capre ar da într-un an în jur de 8.500 de litri de lapte, din care se pot obține aproximativ 1.400 de kilograme de brânză. La piață, un kilogram de brânză se vinde cu aproximativ 17 lei.

În primul, pentru a acoperi întreaga investiție, ar trebui să reduceți costurile cu angajații și să vă implicați personal la fermă. Astfel, veți afla și practic ce înseamnă o fermă de capre și problemele care ar putea apăre în viitor le-ați putea rezolva mai ușor. Dacă alegeți să angajați un cioban, ar fi costuri suplimentare de aproximativ 20.000 de lei.

Dacă aveți până în 40 de ani și aveți o listă cu idei de afaceri 2017 în agricultură puteți să vă finanțați și cu fonduri europene. Prin programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), care va ține până în 2020, puteți obține până la 50.000 de euro pentru afaceri în agricultură.

Banii pentru proiecte finanțate din fonduri europene se dau în două tranșe. Prima tranșă va fi de 75% din valoarea stabilită, iar a doua tranșă va fi acordată în maxim trei ani de la decizia de finanțare, după ce fermierul demonstrează că a reușit să performeze cu afacerea sa, iar producția este vândută în procentaj de minim 20% din suma pe care a primit-o la început.

FOTO: William Andrus/Flickr (creative commons)

by -
Puteți să treceți pe lista de idei de afaceri 2017 și o plantație de ricin FOTO: Alvesgaspar /Wikimedia Commons
Puteți să treceți pe lista de idei de afaceri 2017 și o plantație de ricin FOTO: Alvesgaspar /Wikimedia Commons

Dacă vă faceți o listă de idei de afaceri 2017 trebuie să luați în considerare și câteva plantații în care nu investiți foarte mulți bani, iar profiturile sunt destul de consistente.

Plantația de ricin. Poate fi trecută cu siguranță pe lista de idei de afaceri 2017. Sunt destul de puțini cei care plantează ricin. Investiția la un hecatar este de aproximativ 1.5000 de euro, iar profiturl poate ajunge la aproximativ 35.000 de euro. Foarte căutate sunt semințele de ricin, din care se face ulei, căutat în industria cosmetică și cea farmaceutică.

Alunul. Prețul unui kilogram de alune de pădure este de aproximativ 5 euro în coajă iar decojite pot ajunge la 20 de euro. Investița la hectar este de aproximativ 5.000 de euro, însă marele avantaj este că plantația poate ține peste 40 de ani, iar costurile de întreținere sunt minime. Pentru un hectar aveți nevoie de aproximativ 600 de puieți.

Menta. Marele avantaj, pe lângă faptul că necesită o investiție mică, este și faptul că se poate cultiva și pe suprafețe foarte mici. Puteți vinde atât frunza de mentă, cât și stoloni. Puteți obține dintr-o plantație de doar 1.000 de metri pătrați chiar și 100 de kilograme de mentă.

Topinamburul este un produs nou căutat în ultima perioadă pentru dulceață. Se înmulțește prin tuberculi, iar plantarea se face primăvara sau toamna. Pentru un hectar aveți nevoie de aproximativ 1.000 de kilograme de tuberculi sau 3.000 de răsaduri. Această plantație poate fi trecută pe lista de idei de afaceri 2017 de cei care nu vor să investească prea mulți bani. Ar fi nevoie cam de 1.000 de euro pentru înființarea unui hectar. Profiturile, potrivit agricultorilor, sunt de peste 30.000 de euro la hectar.

Ardeii iuți. Și această plantație este ideală pentru cei care nu au un spațiu foarte mare. O mică plantație o puteți înființa și cu aproximativ 1.000 de euro. Alegeți soiuri precum Habanero, Jalapeno sau Cayenne. De asemenea, înainte să înființați plantația de ardei iuți ar fi bine să vă gândiți la o piață de desfacere.

Cătina. Și această plantație o puteți trece pe lista de idei de afaceri 2017. Un hectar de cătină se înființează cu aproximativ 2.000 de euro. La hectar, în medie, producția este aproximativ 15 tone, iar prețul mediu pe kilogram este, în medie, 12 lei. Avantajul este că se bucură pe piață și de mediatizare și o puteți vinde și la piață.

by -
farmacia Academia Bucuresti

Un antreprenor în vârstă de 72 de ani a reușit să vândă, într-un singur an și cu o singură farmacie, medicamente în valoare de 10 milioane de euro.

Iordache Huștiu are 72 de ani și conduce Farmacia Academie, din centrul Bucureștiului, alături de cele două fiice ale sale. Potrivit datelor Ministerului de Finanțe, preluate de zf.ro, farmacia situată la intersecția străzilor Ion Câmpineanu și Academiei a avut în 2015 o cifră de afaceri de 9,4 milioane de euro.

Într-un interviu acordat în 2014 jurnaliștilor de la Dilema Veche, Huștiu explica succesul farmaciei sale, una dintre cele mai puternice farmacii independente din România.

„O farmacie adevărată presupune un laborator şi receptură – prepararea medicamentelor în laborator”, explică Huștiu. El însuși se ocupă deseori de munca de laborator, însă există și o farmacistă angajată care, cât este ziua de lungă, numai cu asta se ocupă – preparea medicamentelor în laborator.

„E foarte greu să rezişti ca farmacist particular. O poţi face doar dacă stai toată ziua în farmacie şi te ocupi de tot”, adaugă farmacistul. În interviul acordat publicației culturale, Huștiu spune că meseria sa a devenit, încet-încet, una de manager. Sună zilnic la zeci de depozite, pentru a se asigura că va primi mereu primul sau măcar printre primii medicamentele căutate de clienți.

„Cardul e mai mult o chestiune psihică a românului”

Farmacia Academia nu vrea să se extindă (să devină un lanț) și nici nu introduce mult întâlnitele carduri de reduceri. Fiica lui Iordache Huștiu, Beatrice Speteanu, explică care este motivul. „La noi tot iese mai ieftin decît în alte părţi, chiar cu reducerile aplicate cu cardul. Reducerea oricum o acordăm, pentru că nu avem adaos prea mare. Şi neavînd mai multe farmacii, cardul nu e rentabil. Cardul e mai mult o chestiune psihică a românului, căruia îi place senzaţia de gratuitate, după perioada comunistă”, spune ea.

Huștiu a deschis farmacia Academiei în anul 1996. În perioada comunistă, a lucrat tot ca farmacist, într-un spital. „Meseria asta se făcea şi pe atunci, în condiţii civilizate şi cu multă muncă”, explică el.

În ultimii ani, a fost martor la creșterea ponderii în vânzări a produselor naturiste și homeopate. „Acestea nu le înlocuiesc, însă, pe cele alopate. Dar foarte multă lume încearcă să se facă bine întîi cu ele. Plante, ceaiuri. Beneficiul real al acestora ar fi profilaxia”, explică Beatrice Speteanu.

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturați-vă, cu un Like, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

by -
trufe românia
Foto: bistriteanul.ro / titou.net (Wikimedia Commons)

Alin Diaconu și Alexandru Fechete, doi tineri din județul Bistrița-Năsăud, au început împreună o afacere care le aduce venituri chiar și de 50.000 de euro pe an. Cu ajutorul unor câini dresați, cei doi prieteni caută trufe în pădurile din România, iar apoi le vând în străinătate, relatează publicația locală bistriteanul.ro.

Trufele sunt niște ciuperci comestibile care se dezvoltă pe rădăcinile unor specii de arbori, cum ar fi stejarul, alunul, pinul sau fagul. Planta aflată în simbioză cu trufa este cea care îi conferă acesteia gustul, mirosul și culoarea specifică.

Deoarece trufele sunt foarte greu de găsit și foarte scumpe, ele sunt numite și „diamantele pământului”, „diamantele negre” sau „aurul negru”. Sunt considerate alimente de lux, fiind folosite numai la prepararea celor mai rafinate rețete, în cele mai extravagante restaurante. Trufele se vând chiar și cu peste 100 de euro kilogramul.

În vârstă de 35 de ani, Alin Diaconu are deja 14 ani de experiență în căutarea de trufe, iar în urmă cu 7 ani a început să lucreze alături de prietenul său Alexandru Fechete.

„În anii buni, când sunt multe trufe, prețul scade semnificativ. În anii în care acestea sunt puține crește și prețul. Eu fac, în funcție de an, între 10.000 și 50.000 de euro”, a povestit Alin pentru bistriteanul.ro.

Tânărul s-a specializat în Italia, unde trufele sunt extrem de apreciate și căutate. În timp, el a ajuns să cunoască toate locurile din județul Bistrița-Năsăud unde se găsesc trufe.

trufe românia
Foto: bistriteanul.ro
trufe românia
Foto: bistriteanul.ro
trufe
Trufe. Foto: titou.net (Wikimedia Commons)
trufe românia
Trufele scoase din pământ. Foto: bistriteanul.ro

Alin și Alexandru cresc 24 de câini din diferite rase, pe care îi dresează și apoi îi folosesc în pădure pentru a căuta trufe. Trufele nu pot fi găsite fără ajutorul câinilor care ajung să cunoască trufa după mirosul specific. Un astfel de câine dresat ajunge să coste între 5.000 și 7.000 de euro.

În trecut, Alin a reușit să scoată trufe chiar și de la 47 de centimetri adâncime. Iar prietenul său, Alexandru, a găsit o trufă-record, de 847 de grame.

Dacă v-a plăcut acest articol și vreți să citiți și despre alte afaceri de succes din România, alăturați-vă, cu un Like, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

Recomandările editorilor GreatNews:

„Aurul roșu”. Planta care aduce venituri de 14.000 de euro pe kilogram

„Aurul mov”. Planta care aduce venituri de 9.000 de euro la hectar

O româncă face 35.000 de euro după ce a plecat din corporație ca să-și urmeze pasiunea

O antreprenoare din România face 50.000 de euro dintr-o afacere lansată cu 500 de lei

Social Media:

283,554FaniLike
0Abonaţi+1
12AbonaţiAbonare