Nicoleta Hriţcu, o tânără antreprenoare din România, conduce un business a cărui cifră de afacere a depășit anul trecut un milion de euro, relatează publicația BusinessMagazin.
Nicoleta Hriţcu a fondat două branduri care sunt tot mai cunoscute: Cuptorul Moldovencei (2013) și Glazurai (2018). În total, ea deține 6 magazine în orașul Iași.
Toate magazinele vând prăjituri, însă în vreme ce cofetăriile din lanțul Cuptorul Moldovencei sunt mai degrabă cofetării tipice, de unde oamenii pot cumpăra torturi, plăcinte, prăjituri, cozonaci etc, Glazurai vinde prăjituri și bomboane artizanale, frumos ambalate, pentru a fi oferite cadou.
Absolventă a două facultăţi, Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, şi Facultatea de Teatru, la Universitatea de Arte „George Enescu”, tot din Iași, Nicoleta a ajuns la vârsta de 30 de ani și și-a dat seama că nu mai voia să fie plătită cu minimul pe economie.
„Aveam 30 de ani, un copil, avusesem câteva joburi la care nu făcusem performanţă şi ştampila cu minimul pe economie, pe care mi-o puneau pe masă toţi potenţialii angajatori. Cu toate astea, nu mă descurajasem”, a povestit tânăra născută în Soroca, Republica Moldova, pentru sursa citată.
Potrivit ”Ziarul Financiar”, reţetele sunt, în principal, de inspiraţie românească, dar şi din Republica Moldova, precum şi din Canada, unde Radu Hriţcu, soțul Nicoletei, a locuit mai mulţi ani.
„Încă din anul 2006, împreună cu soţia mea Nicoleta, am vrut să deschidem o afacere şi momentul a venit în 2012, când Nicoleta a depus un proiect guvernamental, în valoare de 10.000 de euro, pentru un SRL-debutant. Am adăugat încă 11.000 de euro din vânzarea unui teren, ne-am luat inima în dinţi şi, în 2013, am deschis primul magazin cu plăcinte şi prăjituri Cuptorul Moldovencei”, a povestit Radu Hriţcu pentru ”Ziarul Financiar”.
Dacă la început afacerea a avut numai 2 angajați, dintre care unul era chiar Nicoleta, acum a ajuns la peste 50.
A fost odată ca niciodată, pe un picior de plai pe o gură de Rai, un oraş Soroca, unde se mânca foarte bine. Acolo m-am născut eu. De mâncat, se mănâncă la fel de bine şi în ziua de azi, doar ca eu nu mai sunt acolo, ci mi-am plămădit o viaţă şi o familie în Târgul Ieşilor, în Copou. Şi cum am fost crescută şi iubită într-o casă de oameni gospodari, am învăţat să-mi placă munca şi bunătăţile.
