Autori Posts by Andreea Dogar

Andreea Dogar

Andreea Dogar
1628 Postări 22 Comentarii
Jurnalist GreatNews, lucrez în presa centrală din 2008 și am scris pentru publicații precum Yahoo News România, ziarul „Evenimentul Zilei”, site-ul turism.evz.ro sau revista „National Geographic România”. Scriu cu plăcere reportaje și portrete pe care le ilustrez adesea cu fotografii și cred că baza meseriei de jurnalist stă în munca de teren și în discuțiile cu oamenii. Mă interesează în special temele sociale, drepturile omului, egalitatea de șanse, diversitatea culturală și domenii precum știința și turismul.

by -
reciclare deșeuri români
Foto: Dan Cârjă / Andreea Dogar

Recent, câteva rude din Austria au venit în vizită la mine și au petrecut câteva zile la bloc, în cartierul Rahova din București. La un moment dat, a venit vorba de gunoi: Unde aruncăm gunoiul pe care l-am produs? Ce facem cu el? Îl colectăm separat? Îl reciclăm? „Nu”, am răspuns, „îl aruncăm la ghenă”, și le-am arătat toboganul murdar și urât mirositor de pe scară.

România reciclează extraordinar de puțin. Potrivit celei mai recente versiuni a raportului „Mediul European – Starea şi Perspectiva 2015”, realizat de Agenția Europeană de Mediu, România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în privința reciclării deșeurilor municipale. În 2012 (cel mai recent an la care raportul face referință), România recicla doar 3-4% din aceste deșeuri, în vreme ce Germania și Austria ocupau locurile 1 și 2 în clasament, cu aproximativ 60% din deșeuri reciclate.

An de an, gunoaiele dau naștere unor noi „munți” de deșeuri la gropile de gunoi sau, mai rău, ajung în râuri, lacuri, păduri sau în spatele blocurilor. Anul trecut, o poză cu straturile de gunoaie de pe Lacul Bicaz, care cuprinseseră din toate părțile o bărcuță, s-a viralizat online, iar mii de oameni indignați au redistribuit-o. Problema nu era însă nouă: prin 2008 a apărut o primă fotografie care arăta dezastrul, iar o alta din 2013 arăta că în 5 ani nu se schimbase nimic.

Peisajul este același și la alte obiective turistice, iar periferiile orașelor sunt mai toate la fel: îmbâcsite de gunoaie care se revarsă din aceste „noduri de civilizație”. Cât despre sate, cele mai multe dintre ele nici nu au servicii de salubritate, așa că sătenii aruncă deșeurile pe unde apucă sau le dau foc.

Dacă ne gândim la infrastructura de colectare selectivă a deșeurilor, sau mai degrabă la absența ei, devine evident de ce românii nu reciclează: nu există pubele pentru colectarea separată a gunoaielor în cartiere (sunt extrem de rare, și nici acolo nu se respectă împărțirea pe hârtie, sticlă, metal, plastic etc), iar blocurile au în continuare ghene, care anulează din start posibilitatea de colectare selectivă.

lacul bicaz gunoaie
Lacul Bicaz, fotografiat în 2008. Foto: Dan Cârjă (carja.ro)
lacul bicaz gunoaie
Lacul Bicaz, fotografiat în iunie 2013. Foto: ziarpiatraneamt.ro
lacul bicaz gunoaie
Lacul Bicaz, fotografiat în iunie 2016. Foto: Anca Iride A (Facebook)
lacul bicaz gunoaie
Lacul Bicaz, fotografiat în iunie 2016. Foto: Anca Iride A (Facebook)

Cei care vor cu adevărat să recicleze și să colecteze selectiv trebuie să se descurce singuri și să fie dispuși să depună ceva efort.

Așa că am decis să fac un experiment: am strâns cât de multe deșeuri reciclabile am putut de prin casă și mi-am propus ca toate să ajungă la fabrici sau firme care fie le vor refolosi, fie le vor prelucra și le vor recicla. Scopul era ca aceste lucruri de care nu mai aveam nevoie să nu ajungă la groapa de gunoi. Și să văd cât de ușor (sau de greu) voi reuși să scap de ele.

Mi-am instalat cartierul general în mijlocul sufrageriei și am început să aduc aici fel de fel de lucruri de prin cele mai întunecate cotloane ale casei – de sub pat, de sub dulapuri, de prin colțurile camerelor – locuri pe unde nu mă mai uitasem de ani de zile. Am început cu hârtiile, care s-au și dovedit a fi, de departe, cea mai abundentă „resursă” din casă.

Am adunat tot: zeci de agende și de caiete, mii de pagini fotocopiate din cărți și coli de hârtie acoperite de notițe de la cursuri, cartoane, cutii de pizza, ambalaje de medicamente expirate, broșuri vechi, ziare îngălbenite sau cutii de pantofi. Am colectat chiar și bonurile fiscale, păstrate cu religiozitate lună de lună, dar pentru care nu am reușit niciodată să îmi fac timp ca să verific dacă am dat lovitura sau nu la loterie. La final, cântarul a spus că am colectat 75 de kilograme de hârtii.

reciclare deșeuri românia

Au urmat deșeurile electronice și electrocasnice: o unitate centrală veche de mai bine de 10 ani, o imprimantă defectă, o tastatură, 3 veioze sparte, două telefoane mobile și o plasă întreagă plină cu încărcătoare de telefoane, de laptop, căști și alte cabluri.

reciclare deșeuri românia

Am adunat și tot plasticul, de la PET-uri și cutii din plastic la carioci uscate, recipiente pentru mâncare și un vechi cort din folie impermeabilă, stricat în sălbăticia naturii.

reciclare deșeuri românia

Bateriile au fost cel mai ușor de adunat, spre deosebire de deșeurile din lemn. A trebuit să dezmembrez un scaun și am cărat toate scândurile și plăcile din lemn dosite prin colțuri sau pe balcon – păstrate pentru acea zi iluzorie în care vom repara, în sfârșit, rafturile căzute ale bibliotecii – și le-am adus în mijlocul sufrageriei.

Cel de-al șaselea tip de deșeu pe care mi-am propus să îl reciclez – și ultimul – a constat în materiale textile atât de deteriorate încât nu puteau fi donate (cârpe, haine rupte sau foarte vechi etc).

reciclare deșeuri româniaCel mai ușor a fost să scap de baterii. M-am dus până la primul Mega Image și le-am dat drumul în recipientul de baterii.

A venit apoi rândul hârtiei și al electronicelor. Am sunat la mai multe firme, însă nu toate erau dispuse să vină să ridice deșeurile de la mine de-acasă. Unele au spus că nu au mașini și că primesc deșeuri doar dacă le aduc eu acolo, însă cum nici eu nu aveam mașină, această variantă ieșea din calcul. Reprezentanta unei alte firme m-a informat că vin pentru DEEE-uri (deșeuri de echipamente electrice și electronice) în cantitate mai mare de 30 de kilograme (iar eu aveam doar jumătate). Altcineva mi-a explicat că firma lui colectează doar deșeuri industriale, nu și de la persoane fizice.

Până la urmă, după o după-amiază petrecută la telefon, am dat de cei la Sigurec, de la care am aflat că dacă am minimum 5 kilograme dintr-un deșeu vin să le ridice de acasă (gratuit). Așa că mi-am făcut cont pe site, am completat un formular online și am trimis o comandă, iar apoi am primit pe e-mail propunerea de dată și oră la care echipa să vină acasă pentru ridicarea deșeurilor.

Am fost programată peste o săptămână deoarece până atunci toate zilele erau ocupate (echipa de reciclare acoperă în fiecare zi de luni până miercuri câte două sectoare din București, iar joia și vinerea golește deșeurile din containerele de reciclare amplasate în marile hipermarketuri).

Într-o zi de miercuri, un camion Sigurec a oprit la mine în cartier, iar din el a coborât un domn îmbrăcat într-o salopetă albastră pe care l-am adus în apartament ca să „evalueze” marfa. Am început apoi să cărăm pe scări electronicele – eu imprimanta, el unitatea centrală. Înainte să pornim m-a avertizat însă pe un ton tăios că un reciclare deșeuri româniakilogram de hârtie e 10 bani, iar unul de electronice 40 de bani și că nu se dau bani, ci doar vouchere: „Ca să știți. Că eu din mașină nu le mai dau jos”.

Nu m-am supărat, dar mi-am dat seama cât de stranie încă e în România ideea de a recicla de dragul reciclării, nu doar pentru a face un ban.

După electronice am cărat veiozele, sacul plin de cabluri și încărcătoare, iar domnul în salopetă a adus din camion niște saci de rafie în care am pus pe rând toate stivele de caiete, agende și cursuri. La final, după ce am umplut vreo 3 saci mari cu cele 75 de kilograme de hârtie, am strâns într-o plasă și bucățile mai mici de hârtie și carton.

“Ia uite… ați păstrat și cutiile de medicamente”, a exclamat domnul, și a completat că sunt o adevărată reciclatoare. I-am spus însă că nu, nici pe departe, deoarece nu am colectat aproape nimic până acum, cu excepția unor DEEE-uri mai vechi pe care le-am dat tot unei firme de reciclare. Acum însă aveam atât de multă hârtie și carton încât nu concepeam să ajungă la groapa de gunoi.

La final am coborât la camion, iar el și șoferul au cântârit toate hârtiile și electronicele pe care le-am adus. În total, am avut 16 kilograme de electronice și 75 de hârtie. Pentru toate, am primit un voucher de 13,9 lei pe îl pot folosi timp de o lună la Carrefour.

reciclare deșeuri românia

Aș fi vrut să le dau și plasticul, însă am aflat cu această ocazie că ei colectează doar PET-uri, găleți sau recipiente din plastic de la diverse substanțe. Mai tot ce pusesem eu deoparte nu era bun.

Până la urmă, au reușit să scap de plasticul meu ducându-l la un hipermarket Cora. Pentru cele 3 PET-uri am primit un voucher de 15 bani (5 bani de PET), iar celelalte obiecte le-am lăsat în recipientul pentru plastic (pentru alte tipuri de plastic nu se oferă bani).

reciclare deșeuri românia

reciclare deșeuri românia

În cazul materialelor textile mi-a fost mult mai greu să găsesc un reciclator. De fapt, nu am găsit pe nimeni care să vină să le ridice de acasă, iar din ce am discutat cu reprezentanții mai multor firme, nu prea reciclează nimeni materiale textile în România. Cineva de la o firmă mi-a spus că au colectat textile în trecut, dar au renunțat deoarece nu pot fi valorificate: „N-avem ce să facem cu ele. Nu există nicio fabrică de reciclare textile în România. Practic ar reciclare deșeuri româniatrebui să le ducem la groapa de gunoi. Și asta implică costuri”.

Reprezentanta unei alte firme mi-a spus că le ridică de acasă dacă plătesc transportul și că hainele vor fi „reciclate prin incinerare”. Practic, plăteam ca să le ducă la incinerator, însă eu voiam să le dau o viață nouă, dacă era posibil.

După căutări ample pe internet, am descoperit că magazinele H&M au un program de colectare și reciclare a hainelor vechi, inclusiv a celor care nu mai sunt într-o stare bună de purtat (adică exact ceea ce căutam eu). Aceste haine sunt refolosite (transformate în alte produse, cum ar fi lavetele pentru curățenie) sau reciclate (devin fibre textile folosite pentru producerea de amortizoare sau izolații în industria auto).

Încântată de această descoperire, am urcat într-un taxi o plasă și 2 saci cu haine vechi, cârpe și alte resturi (în total 11,3 kilograme) și am mers la magazinul H&M de la Unirii. La etaj, tânăra de la casă mi-a oferit pentru haine două vouchere în valoare de 5 lei fiecare, pe care le pot folosi la cumpărături de peste 40 de lei făcute în magazin (acesta este și numărul maxim de vouchere ce pot fi oferite unei singure persoane, oricât de multe haine ar aduce).

reciclare deșeuri românia

Deșeurile de care am scăpat cel mai greu au fost cele din lemn. Aveam 15 kilograme de lemn, însă nu era deloc ceea ce căutau firmele de reciclare. Eu aveam picioare de scaune, scânduri sau plăci, în vreme ce firmele căutau peleți sau cantități foarte mari (de ordinul tonelor).

Nu am găsit nicio firmă de reciclare care să colecteze deșeuri din lemn de acasă, așa că am apelat la un prieten cu mașină și le-am dus tocmai pe Șoseaua de Centură a Bucureștiului, la Remat Sud, care are în curte mai multe containere pentru deșeuri, inclusiv pentru lemn. Domnul de la poartă ne-a spus că lemnul nu este plătit și că îl pot reciclare deșeuri românialăsa în container, care era gol – nu mai adusese nimeni lemn la reciclat.

Dar am primit asigurări de la angajați că lemnul va fi valorificat. Mai exact, va ajunge la o fabrică de mobilă din Rădăuți, în județul Suceava, unde va fi transformat în materie primă (PAL, rumeguș etc).

Așa s-a terminat și aventura mea în lumea reciclării și, după vreo două săptămâni, am reușit să scap de toate deșeurile adunate în sufragerie.reciclare deșeuri românia

Am ajuns și la câteva concluzii. Prima e că nu e imposibil să reciclezi în România dacă îți dorești cu adevărat acest lucru, însă nepăsarea și neimplicarea statului în acest proces (prin absența infrastructurii), îți vor îngreuna foarte tare munca și te vor face să depui eforturi duble sau chiar triple ca să duci la bun sfârșit această treabă.

A doua concluzie este că, dincolo de binele pe care ți-l faci ție și mediului înconjurător, poți obține chiar și niște bani din reciclare dacă ai cantități suficient de mari. În total, am dus la reciclare în jur de 120 de kilograme de deșeuri, pentru care am obținut vouchere în valoare de 24 de lei. Pe de altă parte, am dat 16 lei pe taxiuri, deci „profitul” se reduce.

Iar a treia concluzie, și ultima, este că, și atunci când scapi de 120 de kilograme de lucruri inutile din casă și crezi că ți-ai eliberat în sfârșit apartamentul și o să ai o locuința aerisită, casa ta arată la fel de aglomerată.

reciclare deșeuri românia

Dacă acest articol vi s-a părut util, alăturați-vă, cu un Like, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

locuri de muncă penny cora
Foto: Zákupák (Wikimedia Commons) / cona.ro

Companiile Flanco, Penny, Cora și La Fântâna au scos la concurs numeroase locuri de muncă în această perioadă.

Posturile libere sunt foarte diverse, de la șoferi, casieri, vânzători și lucrători comerciali în depozite, până la manageri și șefi de magazin.

Noi locuri de muncă sunt disponibile în peste 40 de localități din România.

Unii angajatori oferă și beneficii precum asigurare medicală privată, zile suplimentare pentru concediu de odihnă, bonusuri de loialitate și de performanță sau vouchere pentru cumpărături.

Iată ce locuri de muncă sunt disponibile acum în cele 4 companii:

1. Flanco face angajări în următoarele orașe: Baia Mare, Bistrița, Brăila, Brașov, București, Buzău, Cluj-Napoca, Comănești, Constanța, Craiova, Deva, Făgăraș, Galați, Gheorgheni, Lugoj, Mangalia, Miercurea-Ciuc, Motru, Odorheiu Secuiesc, Oradea, Petroșani, Rădăuți, Reșița, Satu-Mare, Sfântu Gheorghe, Sebeș, Sibiu, Târgu Jiu, Târgu-Mureș, Timișoara, Tulcea, Turnu Măgurele, Zalău.

Posturile disponibile sunt cele de recepționer, operator facturare, operator sold clienți, designer grafic, operator date site, merchandiser, consultanți vânzări, casiere, ofițeri credite.

AICI puteți afla mai multe informații despre aceste locuri de muncă și puteți aplica.

Potrivit informațiilor de pe siteul undelucram.ro, un consilier de vânzări angajat full time în București, cu o experiență în domeniu de 3 ani, câștiga în octombrie 2016 un salariu lunar net de 1.000 de lei plus tichete de masă în valoare de 15 lei/tichetul.

Un fost angajat full time în Cluj-Napoca în anul 2015, cu o experiență în domeniu de un an, câștiga un salariu lunar nt de 1.200 de lei.

2. Compania La Fântâna, specializată în vânzarea de apă îmbuteliată pentru birouri și companii, face angajări în orașele Bacău, Baia Mare, Brăila, București, Cernica, Cluj-Napoca, Oradea, Târgu Mureș, Timișoara, Zalău.

Posturile disponibile sunt următoarele: șofer livrator, ajutor șofer (încărcător, descărcător), operator call center, agenți de distribuție, analist bază de date, referent contracte, reprezentant vânzări, tehnicieni – livratori, agenți livrări, primitor-distribuitor, reprezentanți vânzări, tehnicieni, operatori retrageri echipamente, muncitori în producție (recepția, încărcarea și descărcarea produselor pe linia de îmbuteliere, manipularea produselor în depozit), consilier juridic, operator service, tehnician aparate de apă, muncitori necalificați, referent relații clienți/call center.

Se oferă:
– salariu fix
– bonuri de masă
– comision din vânzări
– training

AICI puteți afla mai multe informații despre aceste locuri de muncă și puteți aplica.

3. Lanțul de hipermarketuri Cora face angajări în orașele București și Cluj-Napoca.

Posturile libere sunt cele de decorator, vânzători, manipulanți marfă, manager raion gastronomie, măcelărie, asistent control facturi, manager raion produse proaspete, achizitor materii prime, coordonator comunicare și publicitate junior, analist IT.

AICI puteți afla mai multe informații despre aceste locuri de muncă și puteți aplica.

Potrivit undelucram.ro, un angajat full time în București, cu o experiență în domeniu de 4 ani, câștiga în mai 2016 un salariu lunar net de 1.100 de lei

4. Penny Market face angajări în Alba Iulia, Bolintin, Brașov, București, Buftea, Chiajna, Cisnădie, Corbeanca, Pașcani, Pipera.

Posturile libere sunt cele de șefi de secție, adjuncți de șef de magazin, șefi de magazin, casieri, lucrători comerciali, verificatori documente expediție.

Beneficii:
– Asigurare medicală privată;
– Tichete de masă;
– Zile suplimentare pentru concediu de odihnă;
– Bonus de loialitate;
– Bonus de performanță;
– Vouchere pentru cumpărături;
– Training pentru dezvoltare profesională;
– Posibilități de învățare și dezvoltare în cadrul companiei.

AICI puteți afla mai multe informații despre aceste locuri de muncă și puteți aplica.

Conform informațiilor publicate pe undelucram.ro, în martie 2014 un șef de magazin avea un salariu lunar net de 2.500 de lei plus bonuri de masă, iar un adjunct de șef de magazin 1.500 de lei plus bonuri de masă.

Dacă acest articol vi s-a părut util și vreți să fiți la curent și cu alte oferte de pe piața muncii, alăturați-vă, cu un Like, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

by -
femeie singură coaliția pentru familie taxă celibat
Foto: Sheila Sund (Flickr)

Mai multe familii consultate de Coaliția pentru Familie, organizație care militează pentru interzicerea legalizării căsătoriilor sau a parteneriatelor între persoane de același sex, au transmis o serie de măsuri menite să apere familia contemporană.

Printre măsurile propuse se numără un fel de „taxă pe celibat” (o impozitare redusă a familiilor), restricționarea avorturilor, stoparea subvențiilor publice pentru avort și contraceptive, promovarea nașterii naturale, asistate de moașe de profesie, descurajarea divorțului prin taxe mai mari și interzicerea „divorțului la notar”, precum și interzicerea adopțiilor făcute de persoane singure.

UPDATE. Acest articol a susținut inițial că măsuri precum taxa pe celibat și interzicerea avorturilor sunt promovate de Coaliția pentru Familie, însă potrivit acesteia documentul – care este publicat pe siteul coalitiapentrufamilie.ro, nu reprezintă varianta finală a propunerilor făcute de această organizație.

Coaliția arată că măsurile propuse în documentul respectiv sunt opinii colectate de la 100 de familii în cursul unei consultări care a avut loc în toamna anului 2015.

Coaliția pentru Familie mai arată că nu susține interdicția divorțului administrativ (la notar), interzicerea dreptului persoanelor singure de a adopta copii sau restricționarea avorturilor.

Totuși, în varianta finală a propunerilor Coaliției pentru Familie există măsuri precum „anularea subvențiilor publice pentru avort și mijloace contraceptive” și „eliminarea accesului minorilor la servicii de avort și de planificare familială fără acordul părinților”, care ar îngreuna accesul la avorturi atât în cazul adulților, cât și în cazul tinerilor.

Iată întreaga listă de măsuri propuse de cele 100 de familii în documentul publicat pe siteul coalitiapentrufamilie.ro:

1. Taxare preferențială pentru familii, începând cu reducerea impozitelor pe venit și proprietăți la cuplurile căsătorite (o formă de „taxă pe celibat”) și continuând progresiv cu reduceri de câte 10% pentru fiecare copil.

2. Încurajarea microeconomiei și a inițiativelor economice familiale – întreprinderi de tip familial – prin scutirea totală a impozitării acestora.

3. Fonduri pentru ideile de afaceri destinate familiilor numeroase.

4. „Familiile de familii” sunt un excelent mijloc de câștigare a unor competențe conjugale și parentale. Familiile care se asociază în proiecte comune (de pildă, ferme agricole) de lungă durată (cel puțin un deceniu) să fie sprijinite în mod particular, pentru a constitui experiențe formative majore pentru copiii în cauză.

5. Încurajarea prin facilități fiscale a relocării familiilor în mediul rural, inclusiv prin sprijin pentru achiziționarea de teren agricol de cel puţin 2,5 ha.

6. Majorarea concediului de creștere a copilului la 3 ani, respectiv 4 ani pentru copilul cu handicap.

7. Recunoașterea și remunerarea „meseriei de mamă”:

a. O sumă substanțială pentru fiecare naștere, începând de la cel de-al doilea copil, destinată exclusiv uneia din următoarele opțiuni: a) rentă viageră pentru mamă, b) construcția sau renovarea locuinței, c) bursă de studii pentru copii.

b. Pentru mamele cu cel puțin 3 copii, o reducere a vârstei de pensionare de 2 ani pentru fiecare copil.

8. Campanii de publicitate pro-natalitate sponsorizate de stat (Franța, Cehia). De asemenea, apologia virtuților familiilor mari (Cehia, Rusia).

9. Cursuri de parenting și de consiliere maritală organizate sau înlesnite de autoritățile locale.

10. Descurajarea/ restricționarea avorturilor.

11. Stoparea subvențiilor publice pentru avort și contraceptive și direcționarea fondurilor către servicii de sănătate maternă.

12. Programe de stat pentru femeia aflată în criză de sarcină și familia în care există un copil cu handicap (suport emoțional, consiliere juridică, mentorat și sprijin financiar pe întreaga perioadă a sarcinii și în primul an de viață extrauterină al copilului).

13. Promovarea nașterii naturale, asistate de moașe de profesie.

14. Descurajarea divorțului prin a) anularea posibilității „divorțului la notar”, b) timp de răzgândire, c) taxe mai mari.

15. Protejarea copilului de pornografie prin accesarea website-urilor pornografice exclusiv pe bază de parolă cu verificarea vârstei.

16. Reformarea legii privind materialele pornografice pentru suprimarea publicității stradale indecente la produse comune, ca și a oricărei publicități la servicii sexuale mascate (degradantă și pentru femei).

17. Recunoașterea dependenței de pornografie ca afecțiune și înlesnirea sprijinului de specialitate.

18. Întărirea legislației audio-vizuale privind programele indecente.

19. Majorarea pedepselor prevăzute de legea penală pentru agresiunea asupra femeii însărcinate.

20. Recunoaşterea copilului nenăscut ca victimă distinctă în cazurile de violenţă domestică.

21. Majorarea pedepselor pentru pruncuciderea imediat după naștere

22. Să nu mai poată fi adoptați copii de către persoane singure, ci doar de familii nucleare.

23. Sprijinirea cuplurilor infertile în vederea adopției sau pentru remedierea afecțiunii prin tehnologii procreative etice (nu prin fertilizare in vitro).

24. Interzicerea cercetării pe embrionul uman.

25. Majorarea vârstei consimțământului sexual la 16/18 ani.

26. Înăsprirea pedepselor pentru infracțiuni sexuale, mai ales asupra copiilor.

27. Întâietatea absolută a drepturilor parentale la luarea deciziilor pentru copiii minori, în special în ce privește educația/sexualitatea prin a) posibilitatea de a opta pentru retragerea de la cursurile de sexualitate (în cazul în care va deveni materie de trunchi comun), b) eliminarea posibilității minorilor de a obține avort și servicii de „planificare sexuală” fără acordul părinților.

28. Legalizarea „educației acasă” (homeschooling) după modelul american.

29. Tabere școlare gratuite pentru elevii merituoși/talentați.

30. Subvenție (credite cu dobândă subvenționată) pentru școlarizare.

31. Revenirea la 7 ani ca vârstă minimă obligatorie de școlarizare.

32. Acordarea de vouchere educaționale ce pot fi folosite de copii pentru participarea la cursuri de limbi străine, muzică, arte, științe, organizate în sistem școală-după-școală.

Varianta finală a propunerilor Coaliției pentru Familie poate fi consultată AICI.

by -
bloc de locuințe prima casă prima chirie
Foto: wrp.ro

Guvernul a adoptat astăzi normele metodologice ale ordonanţei privind programul „Prima chirie”, care a fost adoptată în luna ianuarie, anunță romania-actualitati.ro.

Documentul prevede că persoanele care au un loc de muncă situat la peste 50 de kilometri de domiciliu pot să primească 75 la sută din suma plătită pentru chirie şi întreţinere.

Suma pe care o primesc de la stat nu poate depăși însă valoarea de 900 de lei.

Ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a precizat, la începutul şedinţei de Guvern, că persoanele care nu au beneficiat de aceste prevederi până acum din cauza faptului că nu existau norme metodologice pot să ceară banii retroactiv (este vorba de persoanele care s-au angajat după adoptarea ordonanței în luna ianuarie).

Noua lege are rolul de a încuraja mobilitatea pe piața muncii și de a-i sprijini pe români să își găsească mai ușor un loc de muncă. De multe ori, persoanele fără loc de muncă din mediul rural sau din orașele mici din România declarau că nu se pot angaja în orașe mai mari deoarece ar da toți banii din salariu pe chirie și pe transport.

Dacă acest articol vi s-a părut util, alăturați-vă, cu un Like, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

by -
wizz air bilete de avion ieftine
Aeronavă Wizz Air. Foto: Lars Steffens (Flickr)

Companiile aeriene low cost au scos la vânzare bilete de avion ieftine spre mai multe destinații turistice din Europa.

Acum, românii pot călători la Milano (Italia), Bruxelles (Belgia), Eindhoven (Olanda) sau Bologna (Italia) la prețuri foarte avantajoase.

Iată care sunt destinațiile spre care se poate zbura cu mai puțin de 35 de euro dus-întors:

1. Bilete de avion Oradea – Milano (Aeroportul Bergamo Orio al Serio), la prețul de 31 de euro dus-întors.

În luna iunie, un zbor dus-întors de la Oradea la Milano, operat de compania low cost Ryanair, costă 16 euro dus-întors (plus 15 euro taxa de serviciu la cumpărarea de pe site-ul de bilete). Zborul este direct și durează două ore.

Zborurile la acest preț sunt disponibile în anumite zile.

Oferta este disponibilă AICI.

2. Bilete de avion Timișoara – Milano (Aeroportul Bergamo Orio al Serio), la prețul de 31 de euro dus-întors.

În luna iunie, un zbor dus-întors de la Timișoara la Milano, operat de compania low cost Ryanair, costă 16 euro dus-întors (plus 15 euro taxa de serviciu la cumpărarea de pe site-ul de bilete). Zborul este direct și durează două ore.

Zborurile la acest preț sunt disponibile în anumite zile.

Oferta este disponibilă AICI.

3. Bilete de avion București – Bologna (Aeroportul Guglielmo Marconi), la prețul de 17 euro dus-întors.

În luna iunie, un zbor dus-întors de la București la Bologna, operat de compania low cost Wizz Air, costă 17 euro dus-întors (plus 32 de euro taxa de serviciu la cumpărarea de pe site-ul de bilete). Zborul este direct și durează două ore.

Zborurile la acest preț sunt disponibile în anumite zile.

Oferta este disponibilă AICI.

4. Bilete de avion București – Milano (Aeroportul Bergamo Orio al Serio), la prețul de 34 de euro dus-întors.

În luna iulie, un zbor dus-întors de la București la Milano, operat de compania low cost Wizz Air, costă 19 euro dus-întors (plus 15 euro taxa de serviciu la cumpărarea de pe site-ul de bilete). Zborul este direct și durează două ore.

Zborurile la acest preț sunt disponibile în anumite zile.

Oferta este disponibilă AICI.

5. Bilete de avion Timișoara – Eindhoven (Aeroportul Welschap), la prețul de 33 de euro dus-întors.

În luna decembrie, un zbor dus-întors de la Timișoara la Eindhoven, operat de compania low cost Wizz Air, costă 18 euro dus-întors (plus 15 euro taxa de serviciu la cumpărarea de pe site-ul de bilete). Zborul este direct și durează două ore.

Zborurile la acest preț sunt disponibile în anumite zile.

Oferta este disponibilă AICI.

6. Bilete de avion Timișoara – Bruxelles (Aeroportul Brussels South Charleroi), la prețul de 24 de euro dus-întors.

În luna decembrie, un zbor dus-întors de la Timișoara la Bruxelles, operat de compania low cost Wizz Air, costă 9 euro dus-întors (plus 15 euro taxa de serviciu la cumpărarea de pe site-ul de bilete). Zborul este direct și durează două ore.

Zborurile la acest preț sunt disponibile în anumite zile.

Oferta este disponibilă AICI.

Dacă acest articol vi s-a părut util, alăturați-vă, cu un Like, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

locuri de muncă depozit
Foto: Gwan Kho (Flickr)

Grupul francez Renault angajează personal în această perioadă atât pentru fabrica Dacia de la Mioveni, județul Argeș, cât și în alte orașe din România.

Renault face angajări în localitățile București, Craiova, Mioveni, Oarja, Pitești, Titu.

AICI puteți afla mai multe informații despre aceste locuri de muncă și puteți aplica.

Posturile disponibile sunt următoarele: stivuitoriști, gestionari, logisticieni, administratori de baze de date, asistenți cumpărări, analiști, ingineri, specialiști în domeniul calității, programatori, auditori, angajați pentru depozitul de la Oarja.

AICI puteți afla mai multe informații despre aceste locuri de muncă și puteți aplica.

Potrivit informațiilor publicate pe siteul undelucram.ro de foști sau actuali angajați la Renault Grup, un inginer angajat full time în București, cu o experiență în domeniu de 3 ani, câștiga în aprilie 2017 un salariu lunar de 3.200 de lei net.

Un manager angajat full time în București, cu o experiență în domeniu de 3 ani, câștiga în ianuarie 2017 un salariu lunar net de 4.700 de lei.

Un inginer angajat full time în București, cu o experiență în domeniu de un an, câștiga în septembrie 2016 un salariu lunar net de 2.700 de lei.

Un alt inginer angajat full time în București, cu o experiență în domeniu de 4 ani, câștiga în februarie 2016 un salariu lunar net de 3.700 de lei.

Un project manager angajat full time în București, cu o experiență în domeniu de 2 ani, câștiga în anul 2015 un salariu lunar net de 5.200 de lei.

Dacă acest articol vi s-a părut util și vreți să fiți la curent și cu alte oferte de pe piața muncii, alăturați-vă, cu un Like, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

by -
croatia airlines
Aeronavă a Croatia Airlines. Foto: Aero Icarus (Flickr)

Compania aeriană Croatia Airlines intră pe piața din România în luna mai și va opera zboruri spre mai multe orașe din Croația, cel mai nou stat membru al Uniunii Europene.

Zborurile se vor desfășura în perioada estivală (până pe 13 octombrie), scopul fiind de a atrage cât mai mulți turiști români pe plajele de la Marea Adriatică din Croația.

Croația, stat cu o populație de 4,3 milioane de locuitori, are nu mai puțin de 1.000 de insule în largul coastei adriatice.

Zborurile dus-întors au următoarele prețuri, potrivit informațiilor de pe siteul companiei aeriene Croatia Airlines:

București – Zagreb: de la 179 de euro
București – Dubrovnik: de la 209 euro
București – Split: de la 209 euro
București – Zadar: de la 209 euro
București – Pula: de la 209 euro

Prețurile includ taxele de aeroport și taxa de serviciu pentru achiziționarea biletelor de pe site.

Zborurile vor avea loc în zilele de luni, miercuri și vineri. Perioada minimă de ședere este de 3 zile sau de un weekend. În preț sunt incluse și taxa pentru bagaje, mâncarea și băuturile oferite în avion.

Croatia Airlines este compania aeriană de stat a statului croat. A fost fondată în 1989 și deține 14 aeronave. Avioanele companiei zboară spre 29 de destinații.

croatia airlines
Aeronavă a Croatia Airlines. Foto: Adrian Pingstone (Wikimedia Commons)

Dacă acest articol vi s-a părut util, alăturați-vă, cu un Like, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

by -
șofer uber bani
Foto: 5chw4r7z (Flickr)

Un șofer Uber care lucrează, în medie, două-trei ore pe zi câștigă în jur de 1.000-1.500 de lei brut pe lună, a explicat managerul Uber România la emisiunea „24 de minute” de la Digi24.

„Depinde de orele petrecute în aplicație. Un șofer care lucrează două-trei ore pe zi în medie poate face în jur 1.000-1.500 de lei pe lună. Plătește undeva la 260 de lei în taxe și impozite”, a explicat Nicoleta Schroeder.

„Avem câteva mii de șoferi. Taxele și impozitele pe care le plătesc șoferii parteneri nu sunt de ignorat, vorbim de câteva milioane de lei la bugetele locale. 80% din valoarea unei curse ajunge la șofer. Este o activitate sută la sută fiscalizată”, a mai spus managerul Uber România.

Cursele Uber sunt plătite cu cardul.

În România, peste 300.000 de persoane folosesc serviciile Uber în orașele București, Cluj-Napoca, Timișoara și Brașov.

Cei care vor să lucreze ca șoferi Uber trebuie să îndeplinească mai multe criterii, se arată pe site-ul uber.com.

Cerințe minime:

– Permis obținut de minimum 1 an
– Cazier judiciar fără înscrisuri
– Cazier auto fără înscrisuri grave
– Mașină mai nouă de 15 ani, foarte bine întreținută

Documente necesare:

– Permis de conducere și buletin
– Cazier auto și cazier judiciar
– Talonul de înregistrare și asigurarea mașinii

De asemenea, șoferii au nevoie de o entitate juridică (SRL sau PFA) pentru a colabora cu Uber, precum și de un cont bancar.

Dacă îndeplinesc toate aceste criterii, șoferii vor participa la o serie de traininguri pentru a învăța să folosească aplicația Uber.

Dacă acest articol vi s-a părut util, alăturați-vă, cu un Like, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

    by -
    salman abedi manchester
    Salman Abedi. Sursa: Fotografie obținută de The Guardian

    Autoritățile britanice au dezvăluit numele atacatorului de la Arena Manchester, care a ucis 22 de persoane după ce și-a detonat vesta explozivă la finalul unui concert. Salman Abedi avea 22 de ani și a făcut mai multe călătorii în Libia, relatează „The Telegraph”.

    Salman Abedi era cunoscut de forțele de securitate britanice. Se pare că el se întorsese dintr-o călătorie în Libia chiar în această săptămână.

    „S-a dus în Libia acum 3 săptămâni și s-a întors recent, cu câteva zile în urmă”, a declarat un prieten al acestuia pentru „The Times”.

    Salman Abedi s-a născut în Manchester și a crescut într-o comunitate libiană care era cunoscută pentru opoziția sa față de regimul dictatorului libian Muammar Gaddafi.

    Nu este clar când anume tânărul s-a radicalizat. În ultima perioadă frecventa o moschee care în trecut a fost acuzată că strângea fonduri pentru jihadiști.

    Născut în 1994, Salman Abedi avea 3 frați. Părinții săi fugiseră din Libia în Marea Britanie pentru a scăpa de regimul lui Gaddafi. Ramadan Abedi, tatăl lui Salman, și mama sa, Samia Tabbal, s-au născut în Tripoli, Libia. Cei doi s-au întors în Libia după înlăturarea lui Gaddafi de la putere, iar în Regatul Unit au rămas numai Salman și fratele său mai mare, Ismail.

    ISIS a revendicat atentatul din Manchester

    Salman Abedi a mers la o școală locală, iar apoi, din 2014, a urmat cursurile Universității Salford, unde a studiat managementul afacerilor. Însă ulterior a renunțat la facultate.

    Vecinii tânărului au povestit că Salman Abedi a devenit tot mai credincios și mai retras în ultima perioadă.

    „Acum câteva luni Salman cânta prima kalma (o rugăciune musulmană – n.r.) foarte tare pe stradă. Cânta în arabă. Spunea „Există un singur Dumnezeu, iar Mohammed este profetul său””.

    Atentate teroriste. Lista celor mai grave atacuri produse în săli de concerte, cluburi sau discoteci

      by -
      atac ceceni moscova atentate teroriste
      Câțiva dintre atacatorii ceceni care au luat sute de ostatici într-un teatru din Moscova, în 2002. Foto: tvdata.ro / captură YouTube

      22 de oameni au murit aseară, 22 mai, după ce o bombă a explodat la ieșirea din stadionul Manchester Arena, la finalul unui concert de muzică pop susținut de artista Ariana Grande. Printre victime se numără și mai mulți copii, au anunțat autoritățile britanice.

      Alte 59 de persoane au fost rănite în atentatul din orașul Manchester din Marea Britanie. Până acum poliția nu a dezvăluit cine este atentatorul sinucigaș care s-a detonat în mijlocul mulțimii.

      Nu este pentru prima dată când teroriștii profită de aglomerația existentă la astfel de concerte, în cluburi sau în discoteci, pentru a comite atentate teroriste.

      Atentate teroriste – lista celor mai grave atacuri

      1. La începutul acestui an, chiar în noaptea de Anul Nou, un terorist afiliat Statului Islamic a deschis focul asupra mulțimii de oameni care sărbătorea trecerea în 2017 în clubul Reina din Istanbul, Turcia. 39 de oameni au fost uciși, iar alți 70 au fost răniți.

      Atentatul s-a produs în jurul orei 1:15, când atacatorul pe nume Abdulkadir Masharipov a ucis paznicul de la intrarea în club și a pătruns înăuntru având asupra sa o pușcă AK-47. Apoi a strigat „Allahu Akbar” și a început să tragă în oamenii din jur. Atacul a durat 7 minute, după care s-a dus în bucătărie, și-a schimbat hainele și a fugit, amestecându-se în mulțime. A fost prins abia pe 17 ianuarie.

      Ulterior a ieșit la iveală faptul că Abdulkadir a primit instrucțiuni directe de la membri ai rețelei Stat Islamic pentru a organiza un atentat în Istanbul în noaptea de Anul Nou. Inițial, el ar fi trebuit să atace Piața Taksim, însă din cauza securității sporite din acea zonă a trebuit să își schimbe planurile și a ales să atace clubul Reina.

      Atentate teroriste în SUA

      2. În urmă cu aproape un an, pe 12 iunie 2016, în Statele Unite s-a produs cel mai grav atac armat din istoria acestei țări realizat de o singură persoană. Omar Mateen, un tânăr în vârstă de 29 de ani, a împușcat mortal 49 de persoane și a rănit alte 53 într-un club gay din Orlando, Florida, SUA. Omar a fost împușcat mortal de poliție după 3 ore.

      În noaptea atacului, clubul Pulse organiza o seară latino, așa că mulți dintre cei decedați erau hispanici.

      La scurt timp după ce Omar a deschis focul asupra celor prezenți în club, el a sunat la 911 și a declarat la telefon că i-a jurat credință lui Abu Bakr al-Baghdadi, liderul Statului Islamic. Tânărul a mai spus că atentatul a fost provocat de faptul că SUA l-au ucis pe Abu Waheeb, un militant al ISIS, cu câteva luni înainte.

      Omar, care era cetățean american cu părinți afgani, i-a spus negociatorului să ceară SUA să nu mai bombardeze Siria și Irak.

      Atacul de la Bataclan, unul dintre cele mai grave atentate teroriste din istorie

      3. Unul dintre cele mai grave atentate petrecute vreodată la un concert a fost cel din data de 13 noiembrie 2015, din Teatrul Bataclan din Paris, unde concerta trupa americană Eagles of Death Metal în fața unui public de aproximativ 1.500 de persoane.

      După o oră de la începerea concertului, o mașină a oprit în fața clădirii, iar 3 bărbați îmbrăcați în negru, înarmați cu arme de asalt AKM, au intrat în sala de concerte. Martorii au povestit că i-au auzit strigând „Allahu Akbar” chiar înainte să înceapă să tragă în mulțime.

      Atacul a durat 20 de minute, iar teroriștii au aruncat și cu grenade în mulțime. Un reporter prezent la concert a povestit la acea dată pentru CNN că atacatorii erau calmi și hotărâți și că au reîncărcat armele de 3-4 ori.

      Supraviețuitorii au reușit să scape printr-o ieșire de urgență sau au urcat pe acoperișul teatrului. Alții s-au refugiat în toalete și birouri, în vreme ce unii participanți s-au prefăcut morți. Membrii trupei rock nu au fost răniți.

      Un alt martor a declarat presei că l-a auzit pe unul dintre atacatori spunând: “Asta se întâmplă din cauza lui Hollande (fostul președinte francez – n.r.), care a rănit musulmani din toată lumea”.

      În total, 89 de oameni au murit în timpului atacatului din Teatrul Bataclan înainte ca forțele de ordine să preia controlul asupra sălii de spectacole. Doi teroriști au murit când și-au detonat vestele explozive, iar un al treilea a fost împușcat de poliție, iar apoi vesta sa a explodat. A doua zi după atentate gruparea teroristă Stat Islamic a revendicat atacul.

      Atentate teroriste în Asia

      4. Nu doar continentul european a fost martorul unor astfel de atentate. Tot în noaptea de Anul Nou, de această dată pe 31 decembrie 2003, 10 oameni au murit după ce o bombă a explodat în timpul unui concert în Peureulak, regiunea Aceh din Indonezia. Printre victime s-au numărat și 3 copii. Alte 45 de persoane au fost rănite. Armata indoneziană a anunțat că atacul a fost organizat de Mișcarea pentru Eliberarea Regiunii Aceh, un grup separatist care militează pentru independența acestei regiuni.

      5. Cu un an înainte, pe 12 octombrie 2002, Indonezia a fost martora unui atentat și mai sângeros. 202 persoane au fost ucise pe Insula Bali, dintre care 88 de australieni și 38 de indonezieni. Deoarece atentatul a avut loc în două cluburi de noapte unde se aflau mulți turiști, printre victime s-au aflat persoane din alte 20 de țări. 209 persoane au fost rănite în timpul atacurilor.

      Atacatorii au folosit 3 bombe: un rucsac ținut în spate de un atentator sinucigaș, o mașină-capcană și un dispozitiv exploziv mai mic detonat în fața consulatului SUA. Acesta din urmă a provocat numai pagube minore.

      Atentatul a fost organizat de Jemaah Islamiyah, un grup islamic extremist. Ulterior a apărut și o casetă audio despre care s-a spus că ar fi conținut un mesaj de la Osama bin Laden, în care acesta spunea că atentatul din Bali a fost provocat de „Războiul împotriva terorii” dus de SUA și de implicarea Australiei în eliberarea Timorului de Est.

      Atentate teroriste organizate de grupări islamiste radicale

      6. Tot în octombrie 2002 s-a petrecut și gravul atentat din Teatrul Dubrovka din Moscova. Pe 23 octombrie, 40 de ceceni înarmați au intrat în teatru și i-au luat ostatici pe cei 850 de oameni prezenți înăuntru. Atacatorii, conduși de Movsar Barayev, au spus că sunt afiliați Mișcării Islamiste Separatiste din Cecenia, și au cerut retragerea forțelor ruse din această regiune.

      Ostaticii au fost ținuți înăuntru timp de două zile și jumătate, până pe 26 octombrie. După ce două femei au fost omorâte de teroriști, forțele de securitate rusești au introdus în clădire un gaz (prin intermediul sistemului de aerisire) și au început operațiunea de salvare.

      Toți cei 40 de atacatori au fost uciși. În total, 133 de ostatici au murit, însă nu din cauza teroriștilor, ci ca urmare a inhalării gazului toxic. Mai exact, cu excepția celor două femei omorâte de atacatori, toți ceilalți ostatici au murit din cauza gazului introdus de forțele de securitate ale Rusiei. Folosirea gazului toxic a fost blamată de unele voci, însă guvernele din SUA și din Marea Britanie au considerat că acțiunile Rusiei au fost justificate. Numele exact al gazului folosit nu a fost dezvăluit niciodată.

      Atentate teroriste în Israel

      7. În iunie 2001, gruparea Hamas a organizat un atentat într-un club de noapte de pe o plajă din Tel Aviv, Israel. Teroristul s-a aruncat în aer chiar în fața clubului, în mijlocul tinerilor care așteptau să intre în discotecă. 21 de cetățeni israelieni au murit, 16 dintre aceștia fiind adolescenți.

      8. Europa a cunoscut atentate teroriste și înainte de valul de atacuri puse la cale de rețeaua Stat Islamic. Pe 12 aprilie 1985, o bombă a explodat în restaurantul El Descanso din Madrid, Spania: 18 oameni au murit, alți 82 au fost răniți.

      Printre cei decedați s-au numărat și 11 soldați americani, care se pare că au fost ținta atacului. Soldații lucrau la baza aeriană Torrejon din apropiere. Autoritățile spaniole au anunțat că în spatele atacului s-a aflat Organizația Jihadul Islamic.

      Social Media:

      268,825FaniLike
      0Abonaţi+1
      12AbonaţiAbonare