Un veac de înapoiere. CFR și bariera manuală mai bătrână decât țara | VIDEO

bariera manuală baicului gara obor
Bariera manuală pe strada Baicului, din apropierea Gării Obor. Sursa: GreatNews

„Faceți poze de cascadorii râsului?”, mă întreabă un domn la vreo 55-60 de ani în timp ce pozez scripetele care pune în mișcare bariera manuală de pe strada Baicului din București. Bărbatul dispare apoi peste liniile de tren, pe care le traversează în viteză.

Roțile negre unse cu ulei ale sistemului de scripeți lucesc puternic în soarele rece al dimineții.

Mă aflu pe strada Baicului, aproape de Gara Obor, unde încă mai există o barieră acționată manual de personalul CFR. Inițial, credeam că bariera manuală din Baicului, care e ridicată și lăsată în jos învârtind o manivelă, este ultima de acest fel din capitală și din împrejurimi. Dar am aflat că mă înșelam: astfel de bariere există și în zona Dragonului Roșu, în Pantelimon sau în Voluntari.

Abonați-vă la canalul nostru de YouTube ca să vedeți și alte reportaje.

În fiecare zi, pe aici trec vreo 10 trenuri, cele mai multe dintre ele pe ruta București – Constanța. Mai trec și vreo alte 10 utilaje, drezine sau locomotive, ceea ce înseamnă că bariera se pune de vreo 20 de ori pe zi.

Dimineața, primul tren pleacă din Gara Obor spre Constanța la ora 6.30.

În zori de zi, operatorul CFR – o femeie – iese din căsuța de la marginea liniilor și începe să învârtă manivela. Un întreg sistem de scripeți se pune în mișcare pentru a lăsa în jos cele două bariere – câte una de fiecare parte a liniilor de tren. Rotițele sunt prinse în pământ, printre buruienile care au crescut în curtea casei, iar un fir metalic se întinde pe sub șinele de tren, până în partea cealaltă a liniilor, pentru a ajunge la un scripete prins între un copac și o bârnă de lemn, care acționează cealaltă barieră.

Barierele sunt făcute în cea mai mare parte din lemn. Cea dinspre căsuța acarului e legată cu o sârmă, iar la capătul dinspre stradă e ruptă. Te duce cu gândul la un picior amputat și la ciotul care a rămas în urmă.

Căsuța acarului întregește tabloul deprimant al acestui colț de lume feroviar: zugrăveala e coșcovită și a căzut de pe bucăți mari din fațadă, mica fereastră are cercevele din lemn, iar unele țigle au sărit de la locul lor.

Ruina nu se oprește la barieră. Ca o boală, se întinde și la celelalte „obiective” ale CFR-ului din zonă: acoperișul peronului din Gara Obor e descojit și mâncat de timp, iar la câteva zeci de metri distanță, peste șinele de tren se ridică o pasarelă cuprinsă de rugină, pe care nu poți să pui piciorul fără o strângere de inimă.

Oamenii dezbat chestiunea barierei „La Pierde Tren”

Însă oamenii s-au obișnuit și cu bariera, și cu lipsa investițiilor. Chiar lipită de gară, bodega „La Pierde Tren” are clienți încă de la 7 dimineața. Înspre stradă, pe un grătar înnegrit, sfârâie deja cârnații, iar mirosul ispititor de carne se împrăștie în aer. La bar, un afiș cu un porcușor roz îi îmbie pe clienți să comande sandvișurile „din cotlețel”.

Așezați pe câte o bancă, față în față la o masă din lemn, doi bărbați își iau micul dejun. Lucrează împreună la o firmă de pază din București și fac zilnic naveta până în Ciulnița, județul Ialomița.

„Asta e de când o știu eu, de când aveam 2-4 ani. Asta e de când s-a făcut linia”, îmi spune bărbatul mai în vârstă despre barieră. Ștefan Vasile are 61 de ani și circulă de 10-12 ani pe linia București – Ciulnița, de când face naveta. Însă știa zona cu mult timp înainte. Bariera e acolo cel puțin din ’64: „Eu am avut o soră la Foișorul de Foc, vindea la alimentară, și bariera tot asta era”.

„Era aceeași barieră, ai încredere în mine. Poate doar s-a vopsit”, subliniază omul.

„Sunt de acord cu bariere din astea automate. Nu mai e ca pe timpu lui răposatu’, că am mai înaintat”, completează el.

O barieră automată și-ar dori și Sile, de 48 de ani, din București. Însă, spre deosebire de domnul de „La Pierde Tren”, Sile – care lucrează la service-ul auto de vizavi de barieră – nu crede că am avansat prea mult: „Încă n-am ajuns în secolul ăla. N-am ajuns în afară. Suntem în urmă cu vreo 50 de ani. Noi nu suntem în stare să facem 30 de kilometri de autostradă”.

Însă chiar și barierele manuale – așa înapoiate cum sunt – tot au un avantaj față de semnalizările unde nu există barieră și se folosește doar crucea Sfântului Andrei, spune Sile: „Una e când vede. Crucea Sfântului Andrei piuie și nu mai aude când e motorul pornit. Așa când vede oprește, n-o intra ca proștii în barieră. Asta ar fi mișto să fie peste tot, nu doar aici. Toate accidentele care s-au întâmplat peste calea ferată au fost la crucea Sfântului Andrei, n-au fost cu barieră pusă”.

gara obor
Sursa: GreatNews

O femeie ce acționa o barieră manuală a murit lovită de manivelă

Au fost însă și accidente care au implicat folosirea unei bariere acționate manual. În anul 2012, o angajată a companiei private Grup Feroviar Român a murit după ce a fost lovită în plină figură de manivela barierei manuale pe care o acționa. Accidentul s-a petrecut la intrarea în comuna Brazi, satul Brazii de Sus din județul Prahova, la bariera mecanică de pe linia industrială OMV Petrom Brazi, care era gestionată la acea dată de societatea GFR.

Expertiza tehnică realizată de Inspectoratul Teritorial de Muncă Prahova a stabilit că de vină a fost „acțiunea imprudentă și precipitată a victimei” care „a încercat coborârea cumpenelor barierei manuale alegând o poziție de lucru vicioasă, coroborat cu neutilizarea dispozitivului de înzăvorâre al roții mecanismului”.

Însă ITM Prahova a constatat că a fost încălcată și legislația de Securitate și Sănătate în Muncă, așa că angajatorul victimei a fost amendat contravențional cu 8.000 de lei. Evenimentul a fost încadrat ca accident de muncă, iar bariera cu acționare manuală a fost desființată și înlocuită cu sisteme de semnalizare automate.

Dosarul de cercetare întocmit de ITM Prahova a fost transmis Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiești, pentru a fi soluționat sub aspect penal. În anul 2014, Parchetul a decis să claseze cauza privind săvârșirea infracțiunilor de ucidere din culpă și neluarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă.

Deși angajatorul a fost sancționat contravențional de ITM Prahova pentru neregulile descoperite, procurorii au considerat că nimeni nu se face vinovat de moartea femeii. „La dispunerea acestei soluții s-a avut în vedere faptul că decesul angajatei nu a survenit ca urmare a săvârșirii vreunei fapte prevăzute de legea penală”, au explicat reprezentanții Parchetului într-un răspuns oferit GreatNews.

O barieră mai bătrână decât România Mare

Am plecat de la bariera din Gara Obor cu gândul că sistemul manual alcătuit din barieră, manivelă și scripeți are o vechime de aproximativ 50-60 de ani. Cel puțin așa rezulta din relatările oamenilor, domnul Ștefan Vasile fiind cel care avansase cea mai timpurie dată: anul 1964.

Însă după câteva zile, când am primit răspunsul la o solicitare oficială adresată CFR-ului, am rămas perplexă.

„Bariera funcționează de la darea în folosință a stației CF București Obor”, mi-au transmis cei de la CFR.

Adică din anul 1903.

Dacă v-a plăcut reportajul video, abonați-vă la canalul nostru de YouTube.

Ne puteți urmări și pe Facebook.