Cristian Andreica (stânga) și Ciprian Mardare, programatorii balaur.ro
În fiecare lună, între 200.000 și 300.000 de români intră pe balaur.ro pentru a își găsi un job. Interesant este că, în spatele motorului de căutare de joburi, stau acum doar trei oameni: Cristian Andreica, Alexandru Ghișe și Ciprian Mardare. De la doi dintre ei, am aflat frumoasa poveste a balaur.ro.
Despre Balaur auzisem lucruri formidabile încă de anii trecuți. Și asta nu pentru că primeam newsletter de la ei, ci pentru că, jurnalist fiind, tot ajungeam să scriu despre oameni de succes care aveau un trecut comun: făcusera parte din echipa balaur.ro.
Doi dintre aceștia sunt Cristian Strat și Mircea Pașoi. Foști olimpici la informatică și co-fondatori ai infoArena, cei doi au creat balaur.ro, alături de Silviu Ionuț Gănceanu. Strat a părăsit Balaurul și a renunțat la un job la Google pentru a crea Summify, o aplicație care îi dădea utilizatorului un rezumat al informațiilor de pe toate rețelele de socializare. Proiectul Summify, construit alături de Pașoi, a stârnit interesul unui gigant ca Twitter, astfel încât cei doi programatori români sunt acum în echipa tehnică a rețelei cu peste 500 de milioane de utilizatori.
Gănceanu a lucrat și el la Summify, timp de șapte luni, pentru a alege apoi o carieră la Google, unde este inginer software. Un alt programator român care a trecut prin echipa balaur.ro este Tiberiu Savin. A lucrat pentru motorul de căutare de joburi pentru opt luni, pentru ca apoi să facă marele pas spre Facebook, unde a primit un post de intern ca inginer software. Așadar, oamenii care au contribuit la succesul balaur.ro au ajuns la Google, Twitter și Facebook. O carte de vizită impresionantă pentru cel mai vizitat motor de căutare de joburi din România.
Actualii programatori balaur.ro: „Nu am văzut Balaur ca o rampă spre Google, ci ca pe un util proiect de antreprenoriat”
Pentru a vorbi mai mult despre cum o idee devine un proiect de antreprenoriat cu venituri importante m-am întâlnit cu oamenii care asigură partea tehnică la balaur.ro, Cristian Andreica și Ciprian Mardare. Absolvenți de Automatică și Calculatoare la Politehnică, ambii au 23 de ani, fiind aleși pentru a duce mai departe proiectul Balaur de Alexandru Ghișe, actualul CEO al motorului.
„Nu am văzut Balaur ca o poartă, o rampă spre Google ori Facebook. E drept, Balaur îți dă o experiență care te-ar putea recomanda acestor companii, dar testele de acolo țin de cunoștințe din liceu, din facultate”, spune Cristian. Atât Cristian, cât și Ciprian au terminat Politehnica în 2011, dar au o bogată experiență în programare, fondând proiecte ca XTWIP sau Nexi.me, ultimul încă online. Nexi e un proiect foarte interesant, permițând companiilor să găsească angajați foarte buni folosind rețelele sociale ale angajaților.
De când au sosit la balaur.ro – Andreica în decembrie 2010, Mardare în februarie 2011 – cei doi au contribuit din plin la dublarea numărului de persoane care apelează la site pentru a-și găsi un job. „Sunt zile, ca luni și marți, în care peste 16.000 de oameni intră pe site. În weekend numărul scade la circa 12.000. Dar asta diferă de la o lună la alta. Foarte mulți oameni își caută joburi în lunile IANUARIE și APRILIE, pe când vara activitatea este mai slabă. Dar, făcând o medie, avem vreo 200-300.000 de unici pe lună”, spune Andreica.
Cum funcționează business-ul balaur.ro
Mai mulți vizitatori înseamnă mai mulți bani. Siteul face bani în două feluri: prin linkuri sponsorizate și prin Google AdWords, adică reclama de la Google pe care o vedem pe multe dintre siteurile comerciale din întreaga lume. „Linkurile sponsorizate sunt linkurile postate de noi la începutul listei pentru o anumită căutare”, explică cei doi.
De exemplu, atunci când cineva caută „inginer software” pe Balaur, iar o companie a plătit pentru ca joburile ei să fie sus, sistemul Balaur le pune primele în lista de căutări, diferențiindu-le cu o culoare de celelalte, pentru care companiile nu plătesc. „Dar niciodată nu vei găsi linkuri sponsorizate pentru job de șofer, de exemplu, la o căutare pentru IT”, ține să precizeze Cristian.
Cei doi spun că siteul, ca structură și performanță, a ajuns la maturitate. Mai rămâne ca și financiar să ajungă în acest punct. Un pas mare în acest sens a fost deja făcut. Sesizând potențialul Balaurului, omul de afaceri Alexandre Almăjeanu, născut în România și stabilit în Franța, a ales să investească în proiect. Almăjeanu este un cunoscut investitor în mediul online din România, Franța, Olanda, Belgia și China. Printre siteurile fondate sau deținute de Almăjeanu se numără voyagermoinscher.fr (vândut către priceminister.com), dar și 123reduceri.ro și FunGift.ro.
Uneori, munca nu ține de un birou
Cum reușesc trei oameni să mulțumească 300.000 de persoane? „Procesul nu e atât de complicat. Când primim o solicitare de includere în motor de la un site de joburi, detaliile acelui site sunt analizate și, dacă totul este ok, este inclus în motor de a doua zi”, explică cei doi. Din acel moment, toate merg ca pe roate. Joburile expirate sunt eliminate automat, joburile care apar de două ori – de asemenea, ba chiar sistemul oferă sugestii inteligente (de exemplu, atunci când un utilizator caută joburi de șofer, Balaurul îi oferă și joburile pentru căutările „conducător auto” sau „driver” – denumirea în engleză a jobului).
Însă, e și treabă grea pentru programatorii Balaur. De fapt, genul acesta de treburi sunt cele pentru care cei doi au venit la Balaur. „S-au schimbat multe de la începuturile balaur.ro. A trebuit să rescriem din codul motorului de căutare, trebuie să lucrăm des și la design”, spune Ciprian.
Lecțiile de antreprenoriat în facultăți n-ar prinde rău deloc
Atât Ciprian, cât și Cristian spun că s-au alăturat Balaur pentru că este un proiect de antreprenoriat, activitate de care aveau mare nevoie, și pentru că Balaurul nu este genul de companie în care deciziile se iau sus, fără a fi consultați angajații.
„Când vorbim de decizii de marketing, de vânzări, stăm toți și ne consultăm și ajungem, de cele mai multe ori, la o variantă pe placul tuturor. E drept, acolo, ultimul cuvânt îl are Alex. Când vorbim de parte tehnică, de asemenea ne consultăm, căutăm idei, dar decizia finală este a noastră”, spun cei doi.
„Mie nu cred că mi s-ar fi potrivit postul de angajat tipic, cu program bătut în cuie și tot ce presupune munca de angajat la o companie”, spune Ciprian. Cristian a trecut și prin asta, dar spune că s-a descurcat bine. „Poate și pentru că am avut noroc cu o echipă foarte bune”, spune el.
Cei doi sunt de părere că liceanului și studentului român ar trebui să li se explice ce este acela antreprenoriat, poate chiar prin ore opționale. „Dar într-un sens practic, pentru ca tânărului să nu îi fie frică să înceapă o afacere atunci când are o idee”, spune Cristian, care crede că România nu este o țară super-birocratică, dar ai nevoie de o inițiere pentru a porni în afaceri.
„Trebuie să înveți că trebuie să contractezi o contabilă, să ai diverse acte, să ții socoteala cheltuielilor și plăților”, enumeră el. Astfel spus, lucruri simple, dar care îți dau o grozavă bătaie de cap atunci când le afli pe toate deodată.
Nu e mit: România are IT-iști talentați
La Balaur au lucrat oameni care au terminat Politehnica sau Matematica și Informatica la Universitatea București. „IT-iștii români sunt foarte apreciați. În IT sunt și vor fi o grămadă de locuri de muncă în România. Și, în general, bine plătite”, spune Ciprian.
„În plus, angajatul român este destul de ieftin. De aceea vin o grămadă de firme de IT în România: caută angajați bine pregătiți și cărora nu trebuie să le dea un salariu foarte mare”.
Ce joburi caută românul
În primul rând, se caută joburile în străinătate. Și oferta este mare. Potrivit statisticilor Balaur, există mai multe anunțuri de angajare în străinătate decât pentru București și Cluj-Napoca la un loc.
Ca meserii, „o să te surprindă, dar se caută foarte mult șofer, secretară și sudor”. Următoarele în top sunt căutările pentru joburile din vânzări.
În balaur.ro sunt incluse toate marile siteuri românești de joburi, peste 40 în total, incluzând ejbos și bestjobs.
Dacă ți-a plăcut acest articol, dă-ne un LIKE pe pagina noastră de Facebook.
