Adela Nedelcu, Camelia Bălăţoiu, Diana Neamţu şi Oana Mateescu
Ar putea fi un record: cele mai multe zâmbete strânse în jurul unui eveniment tragic. La puţin după un an de la moartea violentă a unui elev dintr-un liceu craiovean, cei care l-au cunoscut şi simpatizanţii cauzei lui Andrei Goreci se arată mândri şi veseli.
Asta pentru că au reuşit să transforme o crimă într-o campanie împotriva violenţei care a depăşit graniţele judeţului şi a intrat în istorie.
S-a întâmplat la propriu, întrucât “Agora non-violenţei”, iniţiată de Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Dolj (DJST) a fost laureată în cadrul Galei Premiilor Participării Publice, eveniment găzduit, săptămâna trecută, de Muzeul de Istorie din Bucureşti.
Îmbrăcate în tricouri imprimate cu chipul lui Andrei, două femei au urcat pe scena galei şi au creat confuzie. Au vorbit despre uciderea tânărului, dar cu feţe senine şi fără oftaturi.
Au amintit de ucigaşul lui, dar fără sudălmi şi cu siguranţa dată de conştiinţa că acesta a primit pedeapsa maximă. Şi au arătat faţa bună a emoţiei; au transmis mai mult prin atitudinea lor decât au putut să o facă toate ştirile lacrimogene despre decesul lui Andrei.
Camelia Bălăşoiu, funcţionar public, şi Adela Nedelcu, voluntar, au colectat un premiu pentru care au lucrat sute de oameni. “Ambasadorii non-violenţei”, aşa i-a numit organizatorul galei, Centrul de Resurse pentru Participare Publică (CeRe).
Proiectul Andrei
La doar trei zile după uciderea lui Andrei, DJST Dolj începea să organizeze chestionare şi grupuri de dialog care să indice cum ar putea arăta o campanie împotriva violenţei pornind de la acest caz. Iniţiativa s-a dovedit inspirată şi nimerită pentru că Andrei Goreci fusese el însuşi un reprezentant activ al implicării publice.
Prietenii săi, voluntarii de la Centrul de Tineret Craiova, s-au alăturat imediat proiectului. Cu toţii au manifestat în diverse moduri contra pornirilor violente. Şi au obţinut, poate, mai mult decât se aşteptau.
Voluntari din Gorj, Mededinţi şi Olt au fost atraşi în această campaniei şi au dus mesajul anti-violenţă şi pro-participare publică mai departe. Astfel de acţiuni pozitive par să fi influenţat şi instanţele de judecată pentru că ucigaşul lui Andrei, Rommel Voicu, a primit o pedeapsă cu închisoarea de 21 de ani.
Tricou cu chipul tânărului Andrei Goreci
Statul cu faţă umană
Proiectul “Andrei” a mai reuşit ceva, după cum spune Camelia Bălăşoiu, consilier al DJST Dolj: “Am arătat, ca angajat al unei instituţii publice, că nu trebuie să mergem la serviciu doar aşa, ca să mergem. Trebuie să punem suflet!”.
Asta s-a şi întâmplat după moartea lui tânărului voluntar: “Am plâns, apoi ne-am întâlnit şi ne-am hotărât să ducem mai departe imaginea pozitivă a lui Andrei”.
Nu a fost nevoie de un efort de imaginaţie pentru că îl cunoşteau bine pe tânăr, după cum aminteşte colega Cameliei, Diana Neamţu: “El a venit la noi, ca voluntar, în clasa a IV-a. Iar la noi tinerii vin ca la nişte prieteni”.
Reuşita campaniei le dă încredere prietenilor lui Andrei că se poate şi mai mult. De la “procesul de vindecare” pomenit de Adela Nedelcu, la lupta împotriva proastei creşteri din România.
“Vrem să contracarăm imaginea cocalarului cu imaginea lui Andrei”, conchide Diana Neamţu.
Cum a murit Andrei
Andrei Goreci a fost ucis în drum spre şcoală, pe 7 octombrie 2010, cu două lovituri de cuţit încasate după ce a încercat să oprească o încăierare între alţi tineri. Avea 17 ani şi se făcuse cunoscut prin implicarea, ca organizator, actor şi chiar regizor, în proiecte orientate împotriva discriminării, drogurilor şi violenţei.
