Mesajul unei mame cu un copil bolnav: „Populația trebuie să protejeze prin vaccinare și pe cei care nu se pot vaccina”

vaccin covid
Foto: Arhiva personală / WiR_Pixs / pixabay.com

Unul dintre argumentele folosite de cei care sunt împotriva vaccinurilor este acela că nu contează dacă ei se vaccinează sau nu: cei care se vaccinează oricum vor fi protejați, așa că de ce unii încearcă să-i convingă și pe ei să se vaccineze?

Realitatea, însă, este diferită. Din mai multe motive.

În primul rând, nu toți cei care vor fi vaccinați vor dezvolta imunitate la noul coronavirus. Chiar și cel mai eficient vaccin de până acum, cel de la Pfizer din câte se pare, are o eficiență de 95%. Așadar, nu e perfect, nu îi poate proteja chiar pe toți cei care se vaccinează. Din diferite motive – sistem imunitar compromis, alte boli, vârstă înaintată etc – aceste persoane nu vor fi protejate nici după ce se vaccinează.

În al doilea rând, unele persoane au contraindicație la vaccinuri și nu se vor vaccina. De pildă, pot fi alergice la unele dintre componentele vaccinului pentru SARS-CoV-2, iar atunci recomandarea este de a nu se vaccina. Astfel, și aceste persoane rămân vulnerabile în fața coronavirusului, dacă se vor întâlni cumva cu acest agent patogen.

În al treilea rând, copiii cu vârsta de sub 16 ani nu pot fi vaccinați, cel puțin deocamdată, deoarece nu s-au făcut studii clinice care să arate că acest vaccin le poate fi administrat, în siguranță, și copiilor. Există teste clinice în desfășurare cu copii mai mari de 12 ani, dar încă nu avem rezultatele acestora. Este adevărat că minorii sunt mai puțin afectați de noul coronavirus decât adulții, însă nici ei nu sunt invulnerabili în fața virusului: chiar și în rândul copiilor au existat decese din cauza COVID-19.

Și atunci rămâne întrebarea: cum putem proteja toate aceste categorii de persoane care nu se pot vaccina (unele dintre ele nu se vor putea vaccina niciodată) sau care nu vor dezvolta imunitate?

Răspunsul este simplu: dacă ne vom imuniza (vaccina) noi, într-un număr cât mai mare. Este vorba despre așa-numita „imunitate de turmă”: cu cât procentul imunizat dintr-o populație este mai mare, cu atât scad șansele ca un individ fără imunitate să intre în contact cu o persoană infectată, iar răspândirea bolii este ținută sub control.

Ilustrația de mai jos explică foarte bine acest lucru:

imunitatea de turmă
Sursa: Tkarcher / Institutul Național pentru Alergii și Boli Infecțioase din SUA / Wikipedia

În vârstă de 43 de ani, Felicia Tusluc locuiește în Chiajna, lângă București, și are o fiică în vârstă de 5 ani care are mai multe probleme de sănătate (paralizie cerebrală și epilepsie). Fiind atât de mică, fetița nu va putea fi vaccinată împotriva noului coronavirus prea curând. De asemenea, din cauza problemelor de sănătate, este posibil ca vaccinul să nu îi fie recomandat.

„Am două fete și cea mică a făcut accident vascular in utero (în uter – n.r.) și n-am putut să o vaccinăm decât la Maternitate cât s-a putut, pentru că accidentele vasculare aduceau un anumit risc dacă o vaccinam. A făcut accidentele vasculare pe fondul unor probleme de coagulare, din cauza unui sindrom genetic care foarte rar dă și accidente vasculare. Ne era teamă, ne vorbeau doctorii de riscul de trombii (cheaguri de sânge – n.r.), de embolii (blocare bruscă a unui vas sangvin sau limfatic, care poate duce la deces subit – n.r.)”, a povestit Felicia pentru GreatNews.

În luna decembrie 2020, Felicia și soțul ei s-au infectat cu SARS-CoV-2. Părinții s-au speriat foarte tare deoarece știau că fetița cea mică avea comorbidități. Fata a avut și ea febră și scaune moi, dar din fericire nu a avut nevoie de spitalizare: „Și cu fii-mea, cu paralizie cerebrală, epilepsie și alte nenorociri, m-am temut inițial, am zis „Doamne dacă o atacă și așa, o pierdem”. N-a fost așa, la copil a fost altfel, a făcut o ușoară temperatură”.

„Ei nu i-am putut face nici ROR-ul, nici anti-poliomielită, nu poți să știi cum poate să reacționeze”

Felicia speră că fiica sa va fi protejată de noul coronavirus prin vaccinarea unui procent cât mai mari din populație: „Copiii nu se vaccinează, dar toată populația generală trebuie să protejeze prin vaccinare și pe cei care nu se pot vaccina. Asta e teoria în toată administrarea vaccinurilor, pe toate categoriile de boli care se pot eradica prin vaccinare. Uite, ei nu i-am putut face nici ROR-ul (vaccinul împotriva pojarului, a oreionului și a rubeolei), nici anti-poliomielită, nu poți să știi cum poate să reacționeze cu ce are ea. Și medicul mi-a spus „Nu”. Și atunci vaccinând populația generală terminăm cu porcăria asta, că vedeți că stăm în casă, sunt o grămadă de efecte conexe legate de statul ăsta în casă. Fiica mea cea mare (10 ani – n.r.) s-a îngrășat foarte mult, nu mai face mișcare, nu mai face sport. Mergea și făcea sport cu alți copii, în grup organizat. Ai școala online. Școala fizică e altfel. Trebuie să oprim porcăria asta, că ne blochează”.

Felicia spune că ea și soțul său nu au făcut o formă de COVID gravă, ci una medie, însă chiar și aceasta a fost destul de dură: „Am făcut o formă de boală nu pot să spun foarte urâtă, că n-am ajuns la ATI sau ceva. Doar că eram incapabili să stăm în picioare, efectiv eram fără vlagă, cu dureri de oase, cu stare de vomă, cu tuse. Tușeam de ziceam că avem pneumonie”.

Când s-au îmbolnăvit, soții s-au gândit că o să facă o formă ușoară, că dacă își vor pierde temporar gustul și mirosul nu e așa grav.

Dar boala nu a fost chiar ușoară. A debutat cu stări de oboseală inexplicabile și cu dureri foarte mari de oase: „Am zis că a dat vreo inflamatorie peste mine. După aceea am constatat că oboseam foarte repede, soțul deja nu mai mânca, avea dureri de cap. Am avut dureri de cap cumplite, nu pot să descriu, și dup-aia seara nu mai puteam sta pe picioare. Mâncam și-mi stătea în gât. Adică aveam poftă de mâncare, dar mâncarea mi se bloca. Am pierdut mirosul, am pierdut gustul, mi s-au pervertit mirosul și gustul, adică miroseam anapoda. Simțeam gusturile anapoda, nu puteam să beau cafeaua. Nu mai simțeam dulcele. Nu e o tragedie, dar vreau să beau cafeaua dulce. Simțeam un gust ciudat, pervertit îi ziceam eu, un gust aiurea. Nu avea gust de dulce. În schimb simțeam amarul, acrul. Bine, asta nu-i tragedie că nu puteam să beau cafeaua, dar e clar ce acțiuni are (virusul – n.r.) asupra sistemului nervos. Și nu mai zic de insomnii și stări prea dure de somn”.

„A fost cumplit pentru că mă simțeam neputincioasă în fața copilului”

„N-am văzut în viața mea așa ceva – adică am trecut prin viroze, prin gripe, prin pneumonie, dublă pneumonie la un moment dat. (…) Soțul a fost și mai rău. Cu febră, a slăbit foarte tare, într-o perioadă foarte scurtă de timp, în 5 zile. De la 90 a ajuns la 82 (de kilograme – n.r.). N-a putut mânca nimic. (…) Am zis hai să măsurăm saturația, că aveam aparat d-ăsta de măsurat saturația, bătăile inimii. La soțul meu au fost ceva modificări pe bătăile inimii, clar că nu-i de joacă cu așa ceva. Mai mult de o oră soțul meu în primele zile nu a stat în picioare”, continuă ea.

Felicia spune că boala i-a lovit destul de rău, chiar dacă nici ea și nici soțul său, în vârstă de 49 de ani, nu au probleme grave de sănătate: „Am o tiroidită, n-are nicio legătură, e controlată medicamentos, și am câteva probleme de coagulare și iau Aspenter, nu mă joc cu asta”.

Chiar și acum, după ce s-a vindecat, încă simte influența virusului asupra organismului: „Acum obosesc foarte repede. Acum câteva zile rădeam un morcov și efectiv am obosit de nu mai puteam să stau în picioare. Nu se poate așa ceva. Asta, starea de oboseală a rămas. Și gustul modificat până mai ieri. Dar aproape că suntem OK”.

„Problema se pune că ce faci cu doi părinți bolnavi, că nu sunt apți să aibă grijă de un copil total dependent de ei. Și de aici a venit nevoia „Ne vaccinăm cum se instituie vaccinarea pentru populația generală, nici nu se discută”. Și în aprilie sper din tot sufletul să avem acces la vaccin. Adică eu nu-mi permit să zac. Nu am cum să zac. Nu aveam cui să las copiii, pentru că am pe soacra mea care e o persoană în vârstă, cu riscurile ei, n-aveam pe cine să chemăm, și mă rugam nu știu … a fost cumplit pentru că mă simțeam neputincioasă în fața copilului. Aștept vaccinul cu maxim interes și sper să am acces la el”, mai spune ea.

Sursa: Tkarcher / Institutul Național pentru Alergii și Boli Infecțioase din SUA / Wikipedia / WiR_Pixs / pixabay.com

Jurnalist GreatNews, lucrez în presa centrală din 2008 și am scris pentru publicații precum Yahoo News România, ziarul „Evenimentul Zilei”, site-ul turism.evz.ro sau revista „National Geographic România”. Scriu cu plăcere reportaje și portrete pe care le ilustrez adesea cu fotografii și cred că baza meseriei de jurnalist stă în munca de teren și în discuțiile cu oamenii. Mă interesează în special temele sociale, drepturile omului, egalitatea de șanse, diversitatea culturală și domenii precum știința și turismul.