Mărturia unei mame care s-a răzgândit în privința vaccinurilor. Ce regretă cel mai mult

vaccinare copii
Foto: Diana Capotă și cele două fiice ale sale

Când a născut-o pe prima ei fetiță, în urmă cu 6 ani, Diana Capotă nu a vrut să o vaccineze la naștere împotriva hepatitei B și a tuberculozei. Aceste două vaccinuri se fac la maternitate, însă începând cu luna a șaptea de sarcină Diana participase la un curs privat de pregătire înainte de naștere. Ce a auzit acolo a speriat-o și a decis să nu o vaccineze pe Mara. Acum, la mai bine de 6 ani de atunci, tânăra din Brașov este o susținătoare a vaccinării.

„Eu, înainte de naștere, am fost la un curs de mămici, de pregătire de naștere, și acolo am auzit prima discuție vizavi de vaccinuri. Până atunci nu a fost pe radarul meu informația asta. La cursul acela s-a vorbit de vaccin, dar într-o notă negativă (de către cel care a predat cursul – n.r.). Și cumva, era o figură de autoritate pentru mine în momentul ăla. Adică dacă predă cursul ăla, înseamnă că știe ceva. Până atunci nu am fost expusă la subiectul ăsta, dar atunci a fost trigger-ul (momentul declanșator – n.r.)”, își amintește Diana, care are acum 35 de ani.

A luat foarte în serios mesajul celui care ținea cursul și a vrut să afle de unde avea persoana respectivă acele informații. Așa a ajuns la curentul anti-vaccinist din Statele Unite, care deja era foarte puternic la acea dată: „Am citit foarte mult despre asta, mi-am comandat cărți de pe Amazon, încă le mai am. Cred că pe mine m-a prins, tot subiectul ăsta, într-o perioadă foarte vulnerabilă. Ca orice părinte pentru prima oară, și ca mamă cel puțin, în furtuna hormonală, orice subiect care ține de binele copiilor cred că te prinde foarte tare”.

Cea mai mare frică era autismul. Îi era teamă ca nu cumva, vaccinându-și fetița, aceasta să devină autistă.

Diana crede că au fost și alte lucruri care au influențat-o să se transforme, pentru scurs timp, într-o persoană care nu vrea să își vaccineze copilul: „Am fost și prima dintre prietenele mele care a născut. Chiar nu aveam de la cine să mă informez. Și, într-adevăr, am avut o frică foarte mare. Gândindu-mă că ar fi putut fi orice care să facă rău copilului meu, era o reacție de respingere totală, plus faptul că în momentul în care am născut mama mea era plecată din țară, soțul meu a fost la naștere, dar după două săptămâni a plecat din țară, eram doar cu soacra mea, și nu puneam preț pe sfaturile ei foarte mult fiindcă era foarte old school (de modă veche – n.r.), gen îmi spunea să leg picioarele copiilor”.

„Soțul meu s-a întors după vreo 5 săptămâni, dar oricum deciziile erau lăsate la mine: „Tu te-ai interesat, tu iei decizia”. Într-un fel normal, de ce să se încarce și el cu toate informațiile. Mama mea nu avea nicio părere fermă că poate dacă ea mi-ar fi zis „Măi copile, poate nu gândești cum trebuie”, atunci poate că mi-aș fi pus semne de întrebare mai repede. Dar practic și lipsa de suport, că de exemplu dacă ar exista grupuri de discuții pro-vaccin…”, continuă ea.

„Eram în faza aia, de mamă leoaică”

„Oricum cred că a fost și o bază psihologică care nu era stabilă. Nu eram într-un loc care era foarte ok în viața mea atunci, mă simțeam foarte vulnerabilă, și singură, și aș fi făcut oricum orice ca să am grijă de copilaș. Îmi dau seama că eram exagerată. Că știu că îi curgea o ureche și m-am dus la un pediatru la privat, nu la stat, și când a pus mâna pe ea am crezut că o lipesc de perete (pe doctoriță – n.r.), ceea ce rațional nu e normal. Eram în faza aia, de mamă leoaică”, își amintește Diana.

Toată „faza anti-vaccin” a durat în jur de 6 luni: două înainte de naștere, și 4 luni după. După ce a citit cărți din SUA, a citit și informații din România: „Cel puțin primele 3-4 luni am fost într-o bulă din asta „A, să citesc tot”. Și într-adevăr am citit foarte mult. După aceea, toată lumea zicea trebuie să te duci la studii. Zic, „bine, mergem direct la studii”. Am căutat pe net studii științifice. Am citit cam tot ce am putut. Dar chestia asta am făcut-o mai mult după ce am născut decât înainte”.

Până la urmă, tot citind și aprofundând subiectul, Diana a ajuns la concluzia total inversă – aceea că vaccinurile sunt sigure: „Adică, într-un fel, chiar sunt un om bazat pe știință, pe dovezi, dar pe de altă parte nu am făcut studii de specialitate. Da, pot să mă uit peste un studiu de specialitate și să-l citesc, dar asta nu înseamnă că-l înțeleg cu adevărat”.

„Ei luau în brațe niște argumente care au fost demontate demult”

Unul dintre argumentele esențiale care au convins-o de eroarea în care se afla mișcarea anti-vaccin a fost tocmai falsa legătură dintre vaccinuri și autism, stabilită de medicul britanic Andrew Wakefield, care a publicat în 1998 un articol în jurnalul științific „The Lancet”, unul dintre cele mai prestigioase din lume, în care susținea că vaccinul ROR (împotriva pojarului, oreionului și rubeolei) provoacă autism. Însă investigații ulterioare au descoperit că studiul era complet greșit, că nu exista nicio dovadă că ROR cauzează autismul, iar Wakefield și-a pierdut licența de a practica medicina în Marea Britanie.

„Băi, a fost retras, înseamnă că nu e OK. Ceva acolo e putred”, și-a spus Diana în momentul în care a citit despre acest caz de-acum celebru.

Apoi, i s-a părut foarte ciudat că membrii mișcării anti-vaccin din România „erau foarte vehemenți și majoritatea argumentelor lor erau foarte emoționale, nu erau bazate pe știință”: „Argumentele, în loc să fie ele de sine stătătoare, te atacau foarte mult pe partea asta emoțională și am zis nu e OK. Cine vrea să argumenteze o poate face fără să te atace la corazón (la suflet – n.r.). Ar trebui să o facă într-un anume fel în care doar evidențele să te convingă, nu partea cealaltă”.

„Era clar că și în State ei fac seminarii, se plimbă prin țară, câștigă bani din asta, nu fac muncă voluntară. Și mi-am dat seama că ei tot bat toba pe niște lucruri care au fost demontate. Și atunci de ce folosești argumente care au fost demontate?”, se întreabă Diana.

Un alt fals argument invocat de mișcarea anti-vaccin este așa-zisul mercur din vaccinuri: „Au scos mercurul demult, tiomersalul ăla, și anti-vacciniștii tot cu mercurul, mercurul, care nu există în vaccinuri. Ei luau în brațe niște argumente care au fost demontate demult, lucruri care s-au schimbat demult, și tiomersalul nici nu s-a dovedit că are vreo reacție adversă, dar fiind atâta o controversă oamenii de știință până la urmă au găsit o variantă să folosească alți conservanți”.

„Plus faptul că am început să citesc și surse oficiale. CDC-ul american (Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor din SUA – n.r.) începuse să-și facă o campanie foarte bună de comunicare”, completează ea.

„Asta m-a scos până la urmă din bula aceea, plus niște mămici cu copii mai mari care mi-au zis „Ce stai și te gândești la chestia asta de nu știu cât timp, pe bune? Treci mai departe, vin alte lucruri importante la care să te gândești”. Prieteni apropiați de familie mi-au zis „Noi am vaccinat copiii, în grupul nostru de prieteni toată lumea își vaccinează copiii”. Și eu, pe măsură ce copilul meu a crescut, mai m-am relaxat, nu mai eram chiar așa de panicată, în faza aia de mamă leoaică. Copilul a început să meargă, a devenit mai independent, cumva am avut mai multă încredere în mine ca mamă [cu privire la – n.r.] ce decizii pot lua și plus chestia asta: am început să văd încet-încet că argumentele pe partea anti-vaccinare sunt destul de subțiri”, spune Diana.

„Nu o să spun că m-am dus super relaxată la vaccin cu copilul cel mare”

Însă chiar și când s-a dus la vaccinare cu prima fetiță, s-a dus „tot cu inima strânsă”: „Nu o să spun că m-am dus super relaxată la vaccin cu copilul cel mare, dar cu siguranță la al doilea copil nu am mai avut nicio frică”.

Deoarece nu a fost vaccinată de la naștere, Mara a primit un calendar nou de vaccinare. Primele vaccinuri, pe care nu le făcuse la naștere (împotriva hepatitei B și a tuberculozei) le-a făcut la un an și două luni. Vaccinul ROR, care trebuie făcut de regulă la un an, a fost și el decalat.

vaccinare copii
Foto: Familia Capotă

Fetița a făcut toate vaccinurile din schema națională, însă nu și pe cele opționale: „N-a făcut nimic extra și într-un fel mi-a părut rău, că a făcut și rotavirus, a avut și pneumococ. Dacă le făceam și pe alea extra poate mai aveam un pic de protecție. N-a fost o boală foarte rea, n-am ajuns la spital cu ele niciodată, n-au răcit niciodată așa rău încât să trebuiască să le internez, dar uite poate scăpam de experiența asta de a sta două nopți nedormite… și vomat. În retrospectivă, ar fi fost o idee foarte bună să fac și rotavirusul și pneumococul. Dacă m-ar întreba cineva, i-aș zice e un lucru bun să-l faci. Uite, din propria mea experiență cred că ar fi trecut mai ușor copilul peste boala asta, că e chiar urâtă”.

Îi pare rău că a dat mai departe informațiile greșite despre vaccinuri

Pe Miruna, a doua fetiță, care are acum 3 ani, Diana a vaccinat-o de la naștere, respectând calendarul de vaccinare.

Uitându-se în urmă, tânăra din Brașov spune că cel mai rău îi pare că a dat mai departe informațiile greșite despre vaccinuri: „Cel mai rău îmi pare că, în momentul ăla, cum eram eu absorbită de subiectul ăsta, o altă prietenă de-a mea a născut și bineînțeles, [i-am zis – n.r.] „stai să vezi ce-am aflat”. Și ea a vaccinat mai târziu dar ea încă și acum crede chestia cu autismul. Deși i-am zis, „băi, eu mi-am schimbat părerea”. Ea poate că nici nu a băgat aceleași resurse ca și mine, că eu am fost nebună cu treaba asta, să înțeleg. Tot ce a fost în putința mea am făcut. Până la urmă și ea și-a vaccinat copiii, deci dorm bine noaptea. Dar ea oricum încă mai are așa un semn de întrebare, pe care eu mi l-am șters”.

„Ăsta e felul meu de-a fi: eu dacă am o problemă fac research (cercetare – n.r.) până în pânzele albe. Poate alte persoane nu au nici răbdarea, nici motivația să facă asta. Și pentru că nu am avut la cine să apelez, nu exista un doctor în viața mea la care să mă duc cu încredere, atunci am făcut eu lucrul ăsta. Ca părinte cel mai greu lucru pe care ajungi să îl conștientizezi este că nu îți poți proteja copilul de toate primejdiile și că vei fi nevoit să cântărești și să găsești răul cel mai mic. Ceea ce nu este ușor în cele mai multe cazuri. Iar soluția găsită de un părinte poate să fie foarte diferită de a altuia”, mai spune Diana.

„Oamenii să-și conștientizeze limitele de înțelegere”

În ceea ce privește vaccinul anti-COVID, tânăra din Brașov spune că a citit despre el: „Mi se pare că este chiar mai sigur decât cele care au fost testate ani și ani fiindcă folosește altă tehnologie. Și am zis „da, clar ne vaccinăm când ne vine rândul””.

Diana are și un mesaj pentru cei care sunt în dubii când vine vorba de vaccinare: „Oamenii să-și conștientizeze limitele de înțelegere. Că nici eu nu înțeleg totul, cum funcționează un vaccin, fiecare adjuvant ce rol are și așa mai departe. Fiindcă nu este aria mea de expertiză, nu am studiat lucrul ăsta, informațiile mele sunt limitate. Și ce pot să facă cel mai bine e să se informeze din surse sigure, din surse guvernamentale. Eu știu că e foarte greu să ai încredere, mai ales în domeniul ăsta al sănătății în România. Pot să înțeleg asta, dar să se uite și la americani, și la germani, la cele mai avansate state ale lumii, care chiar au grijă de cetățenii lor și să vadă că sunt aceleași linii, aceleași recomandări, și că noi doar ne-am aliniat la ele, nu că am fost noi mai deștepți și ne-am făcut singuri calendare de vaccinare și am aprobat singuri vaccinurile și așa mai departe. Sunt vaccinuri care au circulație mondială”.

„Și să se educe în a filtra știrile astea bombastice versus cele care chiar te informează. Adică dacă citești un titlul „Șocant! Unui copil i-a căzut piciorul de la nu știu ce…” șansele sunt foarte mari ca acel articol să nu fie ok. Articolele nu sunt semnate, sunt puse pe siteuri dubioase. Adică oamenii oricum și-au pierdut încrederea și războiul ăsta informațional cam asta tinde să facă, ăsta e scopul, dar să își păstreze o minte deschisă și să vadă că consensul la nivel mondial este unul, și ce se vorbește pe Facebook pe paginile astea inflamatorii este cu totul și cu totul altceva”, adaugă ea.

V-ar putea interesa și:

15 adevăruri cruciale despre vaccinuri pe care orice părinte din România ar trebui să le știe