Premierul Marcel Ciolacu a declarat, joi, într-o discuţie cu jurnaliştii, că ar organiza un referendum pentru a vedea dacă românii sunt de acord să înceapă exploatarea aurului de la Roşia Montană.
„Eu aş face referendum dacă e oportun să scoatem aurul de Roşia Montană”, a spus Ciolacu înainte de şedinţa de Guvern, potrivit euronews.ro.
În anii 2012-2013, mai multe proteste de stradă la care au participat zeci de mii de oameni au determinat Guvernul de atunci să nu dea undă verde exploatării aurului.
Vineri, 8 martie, Guvernul României va afla dacă România va trebui să plătească despăgubiri companiei canadiene Gabriel Resources pentru că a blocat exploatarea aurului din Munții Apuseni, pentru care corporația deținea o licență de exploatare.
Gabriel Resources cere statului român despăgubiri de circa 6,7 miliarde de dolari, acuzând autoritățile că i-au expropriat investiția din România.
Procesul a început în 2015 la Tribunalul de Arbitraj al Centrului pentru Soluționarea Litigiilor privind Investițiile (ICSID) de la Washington.
În iulie 2021, peisajul minier de la Roșia Montană a fost înscris în Patrimoniul Mondial UNESCO.
„Situată în lanțul metalifer al Munților Apuseni din vestul României, Roșia Montană prezintă cel mai important, extins și divers complex de minerit de aur roman, subteran, cunoscut la momentul înscrierii.
Ca Alburnus Maior, a fost locul unei extinse exploatări de aur în timpul Imperiului Roman. Peste 166 de ani, începând cu anul 106 d.Hr., romanii au extras aproximativ 500 de tone de aur din sit, dezvoltând lucrări de înaltă inginerie, diferite tipuri de galerii totalizând 7 km și un număr de roți hidraulice în patru locații subterane alese pentru minereul lor de înaltă calitate.
Tăblițele de scris din lemn acoperite cu ceară au oferit informații detaliate juridice, socio-economice, demografice și lingvistice despre activitățile miniere romane, nu doar în Alburnus Maior, ci și în întreaga provincie dacică.
Situl demonstrează o fuziune a tehnologiei miniere romane importate cu tehnici dezvoltate la nivel local, necunoscute în altă parte dintr-o epocă atât de timpurie. Pe amplasament s-a desfășurat mineritul și între epoca medievală și epoca modernă, deși într-o măsură mai mică. Lucrările extractive de mai târziu înconjoară și taie galeriile romane. Ansamblul este amplasat într-un peisaj agro-pastoral care reflectă în mare măsură structurile comunităților care au susținut minele între secolul al XVIII-lea și începutul secolului al XX-lea”, se arată pe site-ul UNESCO.
