Cetățenii români majori sau persoanele care au rezidență în țara noastră, inclusiv persoanele de același sex, ar putea încheia parteneriate civile și ar putea beneficia de aceleași drepturi de care se bucură și persoanele căsătorite. Propunerea prin care s-ar legifera parteneriatul civil a fost înregistrată la Senat și se află în dezbatere. Inițiatoare este deputatul USR Oana-Mioara Bîzgan-Gayral.
„Toți cetățenii au dreptul la protecție din partea statului cu privire la viața privată, în virtutea principiului și nediscriminării și al egalității, independent de starea civilă.
Deși uniunea consensuală a existat dintotdeauna, a câștigat foarte mult teren în ultimul timp, fapt ce a generat apariția unor întrebări legitime, la care statele sunt chemate să răspundă: cum se materializează obligațiile de asistență și ajutor reciproc ce survin în cadrul oricărui cuplu?
Cum se asigură statul că drepturile care izvorăsc dintr-o uniune devin opozabile și terților? Cum sunt gestionate bunurile partenerilor și ce se întâmplă în cazul îmbolnăvirii, pierderii consimțământului, decesului unuia dintre parteneri? În ce măsură datoriile contractate de unul dintre concubini devin obligație în solidar? ș.a.m.d” se scrie în expunerea de motive.
Argument pentru parteneriatul civil: „A crescut rata nașterilor în afara mariajului”
De asemenea, inițiatoare legii mai spune că există un trend ascendent în ceea ce privește numărul nașterilor în afara căsătoriilor. „Dacă în 2007 rata nașterilor în afara mariajului era de 26,7%, în anul 2016 se observă o creștere de 4,6 puncte, până la 31,3%.
Rezultă că pentru o parte importantă a cetățenilor români căsătoria nu reprezintă un element definitoriu în alegerea de a-și întemeia o familie. Alte valori stau la baza acestei decizii: dragostea, respectul, obținerea resurselor financiare necesare pentru creșterea copiilor.
De asemenea, nașterea unui copil nu mai atrage după sine încheierea unei căsătorii, și după apariția unui copil, cuplurile optează pentru menținerea uniunii consensuale întrucât relația lor familială nu este condiționată de căsătorie”, se mai precizează printre motivele pentru care e necesară această lege.
Argument pentru parteneriatul civil: „A scăzut numărul căsătoriilor la mia de locuitori”
Același document care însoțește propunerea legislativă mai spune că „în România legiuitorul condiționează recunoașterea unor drepturi subiective civile ce izvorăsc dintr-o relație de cuplu de instituția căsătoriei. Cu toate acestea, conform recensământului din 2011, 745.534 de cetățeni români trăiesc în uniune consensuală, ceea ce reprezintă 16,6% din totalul persoanelor necăsătorite, cu vârste de 15 ani și peste.
Și în țara noastră, în ultimii ani, se constată aceleași modificări la nivelul societății: rata nupțialității a scăzut la 5,6 căsătorii la mia de locuitori înregistrate în 2015 față de 6,6 căsătorii la mia de locuitori în 2008.
De asemenea, vârsta medie la prima căsătorie urmează tendința ascendentă din ultimul deceniu, cu o creștere valorică de 2,2 puncte pentru bărbați, respectiv 2,3 puncte pentru femei în 2016 față de 2006. Altfel spus, dacă acum peste zece ani persoanele de sex masculin se căsătoreau, în medie, la vârsta de 28,6 ani, iar cele de sex femin la 25,3 ani,în 2016 valorile sunt de 30,8, respectiv 27,6 ani”.
Despre această reglementare se spune că „are ca finalitate oferirea unei protecții juridice acelor cupluri care nu doresc să-și schimbe statul civil, dar care sunt dispuse să-și oficializeze relația printr-o alternativă la căsătorie. Importanța acestui lucru rezidă în posibilitatea beneficierii de drepturi și îndeplinirea de obligații corelative, asemănătoare celor căsătoriți.
Partenerii dintr-o uniune consensuală trebuie să aibă același drept ca o persoană căsătorită la protecția bunurilor, la accesul la servicii medicale și reprezentare în caz de pierdere a capacității de a decide pentru sănătatea proprie, la abitație, la succesiune în caz de deces ș.a.m.d.
FOTO: 3194556/Pixabay.com
