Gruparea Stat Islamic a revendicat atacul terorist de la Moscova, în care au fost ucise cel puțin 93 de persoane, relatează BBC.
5 bărbați înarmați au deschis focul aseară în sala de concerte Crocus de la periferia Moscovei. 93 de oameni au murit, iar alți peste 140 au fost răniți.
Atacatorii au folosit și grenade sau bombe incendiare care au produs explozii, iar acoperișul clădirii a luat foc. Potrivit presei din Rusia, o parte a acoperișului s-a prăbușit. Atacatorii au fost prinși în viață și au fost reținuți de autorități.
Mai multe videoclipuri apărute în mediul online îi arată pe spectatorii panicați care se adăpostesc în sala de concerte Crocus, în timp ce se aud focuri de armă și explozii.
Procuratura Generală a Rusiei a declarat că „persoane neidentificate în camuflaj au pătruns în clădirea Crocus și au început să tragă înainte de începerea concertului”, a transmis agenția de presă TASS. Formația rock Picnic era pe cale să înceapă să cânte când au început împușcăturile.
„Să fim clari, Ucraina nu are absolut nimic de-a face cu aceste evenimente”, a scris într-o postare pe Telegram Mikhailo Podoliak, un consilier al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.
SUA susțin că revendicarea atacului de către Stat Islamic este credibilă. Rusia nu a comentat, iar președintele Vladimir Putin nu a făcut încă niciun comentariu public cu privire la atac.
Matthew Sussex, expert în Rusia și profesor asociat la Universitatea Națională din Australia, a vorbit cu BBC News despre motivul pentru care Statul Islamic ar ataca Rusia.
„Rusia are o istorie lungă de a nu-i trata tocmai bine pe mulți dintre musulmanii de pe teritoriul său”, a explicat el.
„Am avut două războaie în Cecenia… al doilea din 1999 până în 2006 a fost un fel de război radicalizat, și am avut oameni care au continuat să lupte alături de Statul Islamic împotriva guvernului rus. De atunci, acțiunile Rusiei în Siria au făcut ca Statul Islamic să vadă guvernul rus ca pe o amenințare principală”, a comentat expertul.
El a mai spus că se așteaptă ca răspunsul Rusiei la atacul din Sala Crocus să fie unul de „violență extremă”, citând ca exemple consecințele asediului teatrului din Moscova din 2002 și asediului școlii din Beslan din 2004.
„Poate că nu este atât de important cine a comis atacurile, ci cine decide guvernul rus că este de vină și împotriva cui va răspunde”, a adăugat el.
El spune că avertismentul SUA cu privire la un potențial atac, emis pe 7 martie, a fost tratat de Kremlin ca o încercare de „amestecare” în recentele sale alegeri generale și în afacerile sale interne.
