Datele climatice pentru Europa arată că 2019 a fost cel mai călduros an din istoria măsurătorilor făcute pe Bătrânul Continent.
În timp ce la nivel global, anul 2019 a fost al doilea cel mai călduros din istorie, o serie de episoade de caniculă au propulsat Europa la un nou maxim.
În ultimii cinci ani, temperaturile globale au fost, în medie, doar cu un grad Celsius față de cele înregistrate la sfârșitul secolului al XIX-lea.
În schimb, în Europa, ele au fost cu aproape două grade Celsius mai mari.
Datele au fost publicate cu ocazia celei de-a 50-a Zi a Pământului, sărbătoare dedicată planetei noastre.
Organizația Meteorologică Mondială spune că semnele unei schimbări climatice, dar și impactul acestora asupra planetei noastre, s-au intensificat în ultimii cinci ani, cei mai călduroși de când au început să fie făcute măsurători.
2019, anul cu cele mai multe ore de vreme însorită
Potrivit datelor, 11 din cei mai călduroși 12 ani din istorie au fost înregistrați începând cu anul 2000.
Canicula a afectat aproape toată Europa anul trecut, fiind înregistrate recorduri de temperatură în numeroase țări. Numărul de ore cu soare pe perioada întregului an este un alt record doborât în 2019.
În multe locuri de pe Bătrânul Continent, temperaturile au fost cu 3-4 grade Celsius mai mari decât în mod normal.
Cea mai caldă vară din istorie a fost urmată de una dintre cele mai ude luni noiembrie din istorie, cu precipitații de patru ori mai mari decât în mod obișnuit în vestul și sudul Europei.
”Europa se încălzește mai repede decât media globală. Acest lucru se întâmplă din două motive: Zonele uscate se încălzesc mai mult decât oceanele, în principal datorită faptului că umezeala are și rol de răcire, dar și din cauza poluării aerului”, a spus profesorul Rowan Sutton, de la Centrul Național pentru Științe Atmosferice al Marii Britanii, citat de BBC.
Climatologii studiază acum impactul pe care îl are pandemia de coronavirus.
”Chiar dacă poluarea a scăzut odată cu activitatea economică, drept răspuns la amenințarea coronavirusului, dioxidul de carbon din atmosferă nu va dispărea peste noapte”, a adăugat prof. Daniela Schimdt, de la Universitatea din Bristol.
”Trebuie să aplatizăm nu doar curba pandemiei, ci și pe cea a schimbărilor climatice”, spune și secretarul general al Organizației Mondiale a Meteorologiei, Petteri Taalas.
