Cum obții o cultură sănătoasă de salată: etape și lucrări necesare pentru o recoltă fără boli

Sursa foto: Shutterstock
Sursa foto: Shutterstock

Salata este una dintre cele mai apreciate legume în România și este un ingredient nelipsit din meniul românilor pe toată perioada primăverii. Nu e de mirare că mulți agricultori cu experiență se orientează către această cultură, care poate fi cultivată în sere, solarii și în câmp deschis, culturile extratimpurii și timpurii aducând profituri importante. În fiecare an sunt cultivate în jur de 15.000 de hectare de salată, fie toamna târziu, fie primăvara devreme.

Cu toate astea, salata este o plantă sensibilă și are nevoie de îngrijire atentă atunci când vine vorba despre temperaturi, despre calitatea solului, îngrijire și protecția în fața bolilor și a dăunătorilor. De aceea este nevoie să cunoști toate detaliile legate de creștere, pentru a obține rezultate cât mai bune la recoltare. Iată etapele și lucrările pe care trebuie să le efectuezi pentru a obține o cultură sănătoasă de salată:

Tehnologia de plantare la salată

Sunt două metode principale de cultivare a salatei: răsadurile și semănatul în câmp. Este foarte important să fie respectate toate condițiile optime de plantare și îngrijire, pentru ca plantele să crească în cele mai bune condiții și pentru a fi ferite de acțiunea devastatoare a bolilor și a dăunătorilor.

Semănatul în câmp se face mecanizat, iar pentru fiecare hectar de teren cultivat cu salată este nevoie de aproximativ 2-2,5 kilograme de semințe. Solul trebuie să fie bine mărunțit și afânat.

Răsadurile – cultura de salată din răsaduri este recomandată pentru solarii și sere, dar se practică și în câmp deschis. Cel mai important lucru de care trebuie să ții cont aici este calitatea răsadurilor. Acestea trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

  • să aibă rădăcini și tulpini viguroase
  • să aibă cel mult o lună (25-30 de zile) de la data plantării în răsadniță
  • să fie dezvoltate uniform.

Distanța de plantare

Cultura de salată are reguli clare în ceea ce privește distanța de plantare, fie că e vorba despre semănatul în câmp sau despre răsaduri. De exemplu, în câmp plantarea se face în straturi înălțate, cu o lățime de  104 centimetri.

În funcție de numărul de rânduri plantate pe aceste straturi (care pot fi patru sau două, aflate la distanțe egale unul de celălalt – 40 și, respectiv, 20 de centimetri), distanța între fiecare cuib trebuie să fie între 13 și 18 centimetri.

Respectarea tehnologiei de creștere

Odată ce salata a fost plantată, urmează câteva săptămâni esențiale pentru reușita culturii și pentru succesul recoltei. În primul rând, distanțele optime între cuiburi trebuie păstrate până la recoltă, așa că salata trebuie rărită sau, după caz, rândurile rămase goale trebuie completate cu răsaduri din același lot cu cele plantate, pentru a fi în același stadiu de creștere.

La fel de importantă pentru sănătatea culturii de salată este și fertilizarea. Această tehnică agricolă trebuie să se facă după un anumit program, de-a lungul întregii perioade de vegetație a culturii. Pentru a nu da greș și pentru ca plantele să crească sănătoase și să fie ferite de boli, trebuie să respecți toate cerințele culturii de salată.

Pe lângă cele trei proceduri agricole menționate mai sus, există mai mulți factori care, cumulat, îmbunătățesc șansele unei recolte bogate și mai ales sănătoase. Acești factori sunt:

  • Temperatura – salata este o plantă pretențioasă, care nu rezistă bine la temperaturi prea scăzute.
  • Lumina – pentru o cultură optimă de salată, cultivarea trebuie să se facă în zone bine iluminate natural.
  • Umiditatea – salata are nevoie de multă apă, mai ales în a doua perioadă a culturii, atunci când se formează căpățâna. Chiar dacă nivelul de umezeală trebuie menținut ridicat, prea multă apă poate duce la apariția bolilor.
  • Irigarea – sensibilitatea la umezeală a salatei înseamnă că irigarea nu poate fi lăsată la voia întâmplării. În condiții obișnuite, se face în trei etape: la plantare, la formarea căpățânilor și spre finalul culturii, atunci când căpățânile sunt în creștere.
  • Solul – salata este sensibilă și la tipul de sol pe care este înființată cultura. Are nevoie de pământ bogat în humus, cu un pH între 6 și 7,2. Trebuie, însă, evitate anumite tipuri de sol.

Prevenirea și combaterea bolilor și dăunătorilor

Pe lângă respectarea tehnicilor agricole de plantare și de îngrijire a culturii de salată, pentru reușita recoltei trebuie să iei măsuri importante pentru prevenirea și combaterea directă a bolilor și a dăunătorilor cu ajutorul produselor specializate. Iată care sunt principalele pericole la adresa salatei:

  • boli: mana salatei, putregaiul cenușiu, antracnoza și fuzarioza salatei, cercosporioza și verticilioza.
  • dăunători: păduchele verde al castraveților, musculița albă a verzei, limaxul cenușiu și viermii de sârmă.

Cea mai bună protecție împotriva bolilor și a dăunătorilor este întotdeauna prevenția, pentru că odată ce cultura a fost afectată, sunt prea puține lucruri care mai rămân de făcut.

De aceea este important să urmezi întocmai calendarul de tratamente fitosanitare și să folosești cele mai bune produse de protecție a plantelor. De exemplu, pentru prevenirea și combaterea putregaiului cenușiu și putregaiului alb, utilizează fungicidul Signum® de la BASF, un produs care combină două substanțe active și are, în plus, un efect fiziologic vizibil asupra salatei, încurajând fotosinteza și creșterea plantei.

O noutate în anul 2019 este fungicidul Dagonis® de la BASF, care în doză de 2 l/ha combate eficient Sclerotinia (putregaiul alb) la salată. Conține două substanțe active de top, cu moduri diferite de acțiune. Rezultatul? Culturi sănătoase și vandabile!

Ultima etapă este cea de recoltare și depozitare a salatei verzi. Aici lucrurile nu sunt atât de complicate: salata se recoltează manual. Chiar și așa, trebuie să ai în vedere un lucru foarte important: doar plantele sănătoase, cu o căpățână bine formată și neatinse de boli sau dăunători trebuie alese pentru comercializare, pentru că prezența bolilor chiar și pe o mică parte din plante poate duce la contaminarea întregii producții.

Sursa foto: Shutterstock

Reporter Greatnews, Ionuț Fantaziu a fost jurnalist în redacțiile Opinia Studențească, Ziarul de Iași, Evenimentul zilei, Yahoo News și a colaborat cu diverse publicații din domeniul științei și tehnologiei.