Câteva familii de castori au fost aduse din Germania, în urmă cu 20 de ani, printr-un program de repopulare a speciei în mai multe județe din România. Castorii au găsit un habitat favorabil și s-au înmulțit foarte mult. Conducerea Gărzii Naționale de Mediu anunță că va discuta cu Academia Română statutul de specie protejată al acestui mamifer, potrivit Radio Târgu Mureș.
Numai în Covasna pot fi văzuţi pe aproape toate cursurile de apă, iar aici, au ajuns, conform estimărilor Sistemului de Gospodărire a Apelor, la aproape 600 de exemplare și deja au produs distrugeri de bunuri.
Directorul instituţiei, Ioan Ilaş, spune că sunt foarte pricepuţi la construirea barajelor, însă apar tot mai multe situaţii în care castorii au dat ”bătăi de cap” autorităţilor şi localnicilor.
„În anumite cazuri, aceste animale sunt foarte bune pentru biodiversitate, fac acele baraje care păstrează apa și creează zonele umede, benefice. Dar dacă terenurile sunt cultivate și apa care rămâne în spatele barajelor inundă acestre zone, ei provoacă pagube pentru fermieri. În 2021, la Ministerul Mediului s-a făcut un plan, care cuprinde modul de protejare a speciei.
Când sunt puse în pericol utilitățile publice, atunci, prin notificarea Agenției de Mediu sau a celor de la Ariile Protejate, se poate interveni pentru îndepărtarea blocajului, fără a fi afectate familiile de castori”, spune Ioan Ilaș.
Înmulțirea necontrolată a castorilor poate duce la o situații complicate, la fel ca în cazul urșilor și șacalilor din Deltă, spune directorul departamentului Biodiversitate din cadrul Gărzii Naționale de Mediu, Nicolae Badea.
Fiind o specie protejată, în cel mai bun caz castorul poate fi relocat dacă produce pagube. Doar Ministerul Mediului e în măsură să facă managementul speciilor, Garda doar controlează și aplică legea, subliniază Badea.
„În cazuri concrete când castorul roade copacul și distruge, de pildă, o casă, trebuie semnalat Ministerului Mediului exact zonele în care castorii s-au extins și trebuie aplicate măsurile de management al speciei. Astfel, să ne întâlnim într-un grup de lucru, cu cooptarea celor de la Academia Română și vom găsi o soluție. Avem aceeași probleme și cu șacalii în Delta Dunării, e ceva incredibil și nici măcar nu e specie protejată! La fel, exemplul gândacului croitor, pentru care s-a anulat construirea unei autostrăzi – care peste tot e un dăunător și la noi este strict protejat. E foarte greu, după ce ai declarat o specie protejată, să o scoți din lista de specii protejate”, susține Nicolae Badea.
