Omul analizează evenimente astronomice care au avut loc în urmă cu miliarde de ani, dar nu cunoaşte încă destule despre un fenomen care afectează o bună parte dintre locuitorii Pământului: cel seismic.
„E un paradox. Ştim mai multe despre Cosmos decât despre interiorul Pământului”, spune, într-un dialog cu greatnews.ro, Mircea Radulian, director ştiinţific al Institutului de Fizică a Pământului.
Acest paradox este cauzat de faptul că accesul la interiorul Pământului este dificil, chiar mai dificil decât i-a fost omului să cunoască Universul.
Însă, Radulian arată că seismologii au un instrument de nădejde la îndemână: statistica. „Seismologia e încă o ştiinţă empirică. Fenomenul seismic e impredictibil, dar prezintă şi unele comportamente legice”. Altfel spus, cu ajutorul istoricului de cutremure şi a datelor strânse în timpul acestor evenimente, seismologul poate emite păreri cu şanse mari de a se confirma.
În prezent, este posibil ca bucureştenii să afle despre producerea unui cutremur vrâncean cu maximum 25 de secunde înainte. „În Bucureşti, se poate anunţa cu aproximativ 10-15 secunde înainte că a început cutremurul în Vrancea. Şi cu vreo 25 de secunde până la mişcarea cea mai puternică”.
Singurul instrument de care se folosesc seismologii în această situaţie este viteza de propagare a undei seismice. Din Vrancea spre Bucureşti, aceasta „călătoreşte” cu o viteză de aproximativ 8 kilometri pe secundă.
Astfel, un craiovean poate fi avertizat, teoretic, mai din timp (peste 30 de secunde), deoarece Craiova este mai departe de Vrancea decât Bucureştiul.
O zonă protejată de cutremurele vrâncene este cea transilvană, unde unda este puternic atenuată.
Dacă v-a plăcut acest articol şi îl consideraţi unul util, vă invităm să vă alăturaţi, cu un simplu Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.
