În ultimele săptămâni a început să se discute tot mai aprins despre un așa-numit „pașaport de vaccinare” care să fie recunoscut în Uniunea Europeană, și cu ajutorul căruia cetățenii vaccinați să poată călători mai simplu pe continent, fără să mai fie nevoie de carantină sau de prezentarea unui test PCR.
Intenția autorităților europene este de a interconecta cumva baze de date din cele 27 de state membre pentru a putea crea un „certificat verde digital” menit să repornească turismul în regiune.
Dincolo de problemele etice semnalate de șefi de stat precum Emmanuel Macron, președintele Franței, care se teme ca nu cumva un astfel de certificat să îi discrimineze pe cei nevaccinați, o critică dură împotriva „certificatului verde digital” propus de UE a venit din partea cetățenilor care nu își doresc să se vaccineze și spun că din acest motiv libertatea lor de mișcare va fi afectată.
Totuși, pașapoarte de vaccinare există deja de foarte mult timp, doar că, deoarece nu călătoresc prea mult în state care cer ca turiștii să fie vaccinați – în mod obligatoriu – împotriva anumitor boli, ideea unui certificat sau pașaport verde de vaccinare poate părea extrem de restrictivă în ochii europenilor obișnuiți să se deplaseze în zone în care nu există riscul infectării cu un virus periculos.
Însă acum, că ne place sau nu, din cauza pandemiei de COVID Europa a devenit, și ea, un astfel de loc.
„Certificatul Internațional de Vaccinare sau Profilaxie” este un document creat de Organizația Mondială a Sănătății, în care persoanele își înregistrează toate vaccinurile pe care le-au făcut. Este un fel de „pașaport medical” recunoscut internațional, iar cu ajutorul lui călătorii pot dovedi că au primit anumite vaccinuri cerute în mod obligatoriu de anumite state. Există din 1935, deci de 85 de ani.
În forma lui actuală, el arată ca un carnețel galben:
Când vine vorba de călătorii internaționale, vaccinul care este impus de cele mai multe state din lume este cel împotriva febrei galbene.
Febra galbenă este o boală cauzată de un virus care se răspândește prin mușcătura unui țânțar infectat. Simptomele apar după 3-6 zile și includ febră, frisoane, migrene, dureri de spate, dureri musculare, slăbiciune, greață sau vomă. În jur de 15% dintre persoanele care se îmbolnăvesc de febră galbenă dezvoltă o formă severă a bolii, care se manifestă prin icter, sângerări, incapacitatea organelor de a mai funcționa corect, și care duce și la deces. Aproximativ 30%-60% dintre cei care dezvoltă o formă gravă a bolii mor.
Febra galbenă este răspândită în anumite regiuni din Africa sub-sahariană și din America Centrală și de Sud – din acest motiv, turiștii care ajung în astfel de zone trebuie să se vaccineze împotriva acestei boli. Obligația este impusă de statul pe teritoriul căruia doresc să intre.
Potrivit Centrului pentru Prevenirea și Controlul Bolilor din SUA, vaccinarea împotriva virusului febrei galbene ar trebui făcută cu cel puțin 10 zile înainte de plecarea în excursie (altfel nu este considerat valabil de către țările care îl solicită). Dovada vaccinării, cu semnătura și ștampila medicului, este trecută în „Certificatul Internațional de Vaccinare sau Profilaxie”. Vaccinul este eficient pe parcursul întregii vieți, însă pentru anumite categorii de persoane este recomandat un rapel după 10 ani.
Unele țări le cer tuturor călătorilor care intră pe teritoriul lor să demonstreze că au fost vaccinați împotriva febrei galbene. În schimb, alte țări solicită acest document numai dacă persoanele respective au călătorit anterior într-o zonă de risc, unde există febră galbenă.
Călătorii care ajung într-o țară ce solicită vaccinarea împotriva febrei galbene fără să aibă certificatul de vaccinare (sau un document care demonstrează că nu pot fi vaccinați din motive medicale) pot fi plasați în carantină în țara respectivă până la 6 zile, pot fi vaccinați la intrarea în țară sau li se poate refuza intrarea.
Cezar Dumitru, blogger de turism român care a călătorit până acum în 132 de țări, a făcut vaccinul împotriva febrei galbene de două ori. Prima dată când l-a făcut, în 2006, se ducea în Kenya și în Tanzania. Kenya, spre deosebire de Tanzania, se află pe lista țărilor unde există febră galbenă.
„Sunt țări care ți-l cer obligatoriu dacă vii dintr-o țară infectată. Eu am venit ceva de genul Marea Britanie – Kenya, din Kenya am trecut în Tanzania și din Tanzania am zburat spre Olanda și apoi spre România. Ei nu mi-au cerut când am aterizat în Kenya, în schimb mi-au cerut între Kenya și Tanzania”, explică bloggerul, care își publică poveștile din călătorii pe imperatortravel.ro.
Practic, deoarece el venea dintr-o țară aflată la risc – Kenya – Tanzania îi solicita să aibă acest vaccin.
A doua oară a făcut vaccinul împotriva febrei galbene când a mers în Bolivia, în 2016 (pe atunci OMS considera că vaccinul are o valabilitate de 10 ani, însă ulterior a anunțat că vaccinul este valabil pe viață): „L-am făcut înainte de a mă duce în Bolivia pentru că Bolivia ți-l cere ca să-ți dea viza.”
„Apoi în 2017 am fost în Rwanda, Uganda, Kenya. Și mi-au cerut când am trecut din Rwanda în Uganda și când am trecut din Uganda în Kenya. Când am ajuns în Rwanda, pentru că am venit cu KLM-ul de la Amsterdam, nu mi l-au cerut”, explică bloggerul.
Unele state, ca de exemplu Mali, le solicită tuturor persoanelor care ajung pe teritoriul lor să fie vaccinate împotriva febrei galbene.
Cezar Dumitru a călătorit în Mali în anul 2010: „Eu știam că Mali îți cere indiferent de unde vii. Așa că, om cuminte, mi-am luat carnețelul galben cu mine. Și am ajuns în Bamako (capitala țării – n.r.) pe la 3 dimineața, pe la 4 dimineața, și după ce-am trecut de graniță a apărut un nene și a zis „Știi prietene, unde e carnetul de vaccinare? Ești vaccinat de febră galbenă?”. Zic „Da, da, stai să caut”. Am început eu să caut alene, tacticos.”
În timp ce căuta, lângă el a apărut un bărbat îmbrăcat într-un halat medical gri: „Probabil într-o vreme apusă fusese alb. Zâmbea și avea în mână, fericit, o seringă de sticlă. Seringile, pe vremuri, erau din sticlă. Le luai și le fierbeai. Eu am prins așa ceva. Erau din sticlă, erau ținute în niște cutii metalice, și ele trebuiau să fie fierte două-trei ore ca să omoare [bacteriile, virușii – n.r.]. Și eu am o marotă cu chestiile astea. În copilărie la un moment dat, pe la 6-7 ani, am avut o pneumonie urâtă și luni de zile, la 6 ore, am făcut injecții. Și mama mea le fierbea, venea asistenta la 6 ore, a fost o întreagă nebunie. Dar în momentul în care am văzut seringa și zâmbetul ăstuia fericit, deodată m-am trezit și am zis „Stai, stai, I Have It, I Have It, No Problem” [„Îl am, îl am, nicio problemă” – n.r.]. Am început să caut disperat pe acolo, da’ disperat, și până la urmă l-am găsit. Și mi-aduc aminte și acum, am ridicat carnetul, eram ca Statuia Libertății în mijlocul aeroportului din Bamako. Am urlat „Yes, I Have It”. Deci am văzut pe față ăluia, asistent sau doctor, o dezamăgire cruntă. Se citea pe fața lui supărarea. Probabil stătea pe acolo și era absolut în plus că probabil nu mai prindea pe nimeni să îi facă vaccin.”
Febra galbenă nu este, însă, singura boală pentru care diverse state au impus vaccinarea obligatorie. Poliomielita și meningita se află și ele pe listă.
De pildă, toate persoanele care vor să stea în Pakistan mai mult de 4 săptămâni trebuie să fie vaccinate împotriva poliomielitei. Numeroase alte țări impun astfel de restricții pentru cei care vin din state unde încă există poliomielită.
În ceea ce privește boala meningococică provocată de bacteria Neisseria meningitidis, toți cei care ajung în Gambia sau în Libia trebuie să demonstreze că au fost vaccinați împotriva ei. De asemenea, vaccinarea este cerută și în Arabia Saudită pentru toți pelerinii care vin la Mecca.
Cezar Dumitru spune că nu simte că un pașaport sau certificat de vaccinare îi afectează libertatea de mișcare: „Libertatea de mișcare nu-ți poate fi garantată de orice țară din lume. România trebuie să îți garanteze că poți să intri în țara ta și îți garanteze că poți să ieși din țara ta. Obligația oricărui stat este să-și protejeze populația de boli, războaie, foamete, și așa mai departe. Și Bulgaria are obligația să îi apere pe bulgari de COVID, și Grecia are obligația să își apere cetățenii de COVID, la fel și Papua Noua Guinee. Ei, și pentru asta oamenii iau anumite măsuri.”
De asemenea, el spune că cei care nu vor dori să se vaccineze vor avea alternative: test de anticorpi (dacă au avut boala), test PCR, carantină: „În absolut orice țară o să ai alternative.”
Iar impactul unui „pașaport de vaccinare” asupra turismului „va fi foarte pozitiv” deoarece din ce în ce mai multă lume va începe să călătorească din nou, crede el: „Deci de ce nu călătorește lumea, pe lângă faptul că sunt tot soiul de lockdown-uri și sunt state care spun că la noi nu intri decât pentru business, sau medical? Sunt două motive. Pe de-o parte unora le e frică. Mie mi se pare că asta este majoritatea. Și mai există un segment care ar vrea să plece dar îi e frică că se închide țara X, țara Y, sau când vine acasă se trezește în zona galbenă și o să trebuiască să stea 10 zile acasă. În momentul în care tu ești vaccinat, marea majoritate a celor care călătoresc o să rupă lanțul și o să se ducă.”
„Grecia, de exemplu, și probabil așa va fi în marea majoritate a statelor din UE, o să spună „Ori ești vaccinat, ori ai fost bolnav și prezinți anticorpi, ori vii cu test PCR.” Grecia a mai spus că va mai face în graniță teste antigen rapide aleatorii. Îți dai seama că acel aleatoriu va fi către cei care vin cu PCR-ul, nu pentru ceilalți”, completează bloggerul, și mai spune că, în mod cert, și certificatul de vaccinare emis în prezent de statul român va fi acceptat în Grecia ca dovadă a vaccinării.
În acest moment autoritățile europene își doresc să găsească o metodă prin care să standardizeze toate aceste procese, astfel încât țările să poată acționa într-un mod similar.
Concret, vor să realizeze un fel de aplicație digitală cum are Israelul care să interconecteze cele 27 de țări, explică bloggerul: „Iar în aplicația aia să poți încărca și să poți avea acces sigur la niște baze de date: fie în baza de date a vaccinărilor care să îți spună „Da, a fost vaccinat”, sau în baze de date ale laboratoarelor, care să îți spună „Da, a făcut PCR-ul acum 2 zile și e ok” sau într-o bază de date tot a laboratoarelor, sau a DSP-urilor, în care să spună „Da, a fost bolnav acum o lună jumate.”
Până atunci mai multe state au anunțat deja că ridică toate restricțiile pentru călătorii care au fost vaccinați cu ambele doze (unele țări doar pentru cetățenii UE, altele pentru toate persoanele). Cei imunizați nu mai trebuie să stea în carantină sau să prezinte un test PCR. Printre aceste state se numără România, Estonia, Georgia, Islanda, Polonia sau Seychelles (în cazul din urmă, turiștii nu mai trebuie să stea în carantină, dar tot trebuie să prezinte un test PCR negativ).
Iată care sunt statele unde există riscul de a te infecta cu virusul febrei galbene:
AFRICA | AMERICA CENTRALĂ ȘI DE SUD |
Angola | Argentina (riscul există doar în unele regiuni) |
State care solicită dovada vaccinării împotriva febrei galbene pentru toate persoanele care intră pe teritoriul lor:
Angola | Niger |
Multe state solicită dovada vaccinării împotriva febrei galbene pentru călătorii care vin dintr-o țară unde există riscul transmiterii febrei galbene. Cu excepția Maltei și a Albaniei, nicio țară europeană nu cere o astfel de dovadă.
Iată o listă cu câteva astfel de state (ATENȚIE! Toată lista de mai jos se referă strict la călătorii care vin dintr-o țară aflată la risc, nu la toți călătorii). Lista completă a acestor state o găsiți aici.
Albania – vaccinul e obligatoriu pentru toți călătorii de peste 1 an;
Algeria – vaccinul e obligatoriu pentru toți călătorii de peste 9 luni care vin dintr-o țară aflată la risc, inclusiv pentru persoanele care au stat în tranzit mai mult de 12 ore într-un aeroport localizat într-o țară unde există febră galbenă;
Australia – vaccinul e obligatoriu pentru toți călătorii de peste 1 an care vin dintr-o țară aflată la risc, inclusiv pentru persoanele care au stat în tranzit mai mult de 12 ore într-un aeroport localizat într-o țară unde există febră galbenă; sunt exceptate persoanele care vin din Insulele Galapagos din Ecuador.
Cambodgia – vaccinul e obligatoriu pentru toți călătorii de peste 1 an care vin dintr-o țară aflată la risc, inclusiv pentru persoanele care au stat în tranzit mai mult de 12 ore într-un aeroport localizat într-o țară unde există febră galbenă;
China – vaccinul e obligatoriu pentru toți călătorii de peste 9 luni care vin dintr-o țară aflată la risc, inclusiv pentru persoanele care au stat în tranzit într-un aeroport localizat într-o țară unde există febră galbenă; această cerință nu li se aplică persoanelor ale căror itinerarii sunt limitate la regiunile administrative Hong Kong și Macao;
Columbia – vaccinul e obligatoriu pentru toți călătorii cu vârste de peste 1 an ce vin din Angola, Brazilia, Republica Democratică Congo sau Uganda, inclusiv pentru călătorii care au stat peste 12 ore într-un aeroport localizat în oricare dintre aceste țări;
Cuba – vaccinul e obligatoriu pentru toți călătorii de peste 9 luni care vin dintr-o țară aflată la risc, inclusiv pentru persoanele care au stat în tranzit într-un aeroport localizat într-o țară unde există febră galbenă;
Republica Dominicană – vaccinul e obligatoriu pentru toate persoanele de peste 1 an care vin din statele Mina Gerais, Espirito Santo, Sao Paulo sau Rio de Janeiro din Brazilia, inclusiv pentru cele care au petrecut mai mult de 12 ore în tranzit într-un aeroport localizat în oricare dintre aceste state din Brazilia;
Egipt – vaccinul e obligatoriu pentru toate persoanele de peste 9 luni care vin dintr-o țară aflată la risc, inclusiv dacă au petrecut în tranzit mai mult de 12 ore într-un aeroport din această țară. În absența certificatului de vaccinare, persoana va fi plasată în carantină timp de 6 zile;
Emiratele Arabe Unite – vaccinul este obligatoriu pentru toți călătorii cu vârste de peste 9 luni care vin dintr-o țară aflată la risc, inclusiv pentru cei care au petrecut mai mult de 12 ore în tranzit într-un aeroport dintr-o astfel de țară;
Filipine – vaccinul este obligatoriu pentru toți călătorii cu vârste de peste 1 an care vin dintr-o țară aflată la risc, inclusiv pentru cei care au petrecut mai mult de 12 ore într-un aeroport aflat într-o astfel de țară;
India – orice călător cu vârsta mai mare de 9 luni care sosește în această țară fără să aibă certificatul de vacinare trebuie să stea în carantină până la 6 zile dacă persoana respectivă ajunge în India într-un interval de maximum 6 zile de la plecarea dintr-o zonă de risc;
Indonezia – vaccinul este obligatoriu pentru toate persoanele care vin dintr-o țară aflată la risc și care au o vârstă de peste 9 luni;
Iordania – vaccinul este obligatoriu pentru toți călătorii care au peste 1 an și vin dintr-o țară unde există febră galbenă, inclusiv dacă au stat mai mult de 12 ore într-un aeroport localizat într-o astfel de țară;
Maldive – vaccinul este obligatoriu pentru cei care vin dintr-o țară unde există riscul transmiterii febrei galbene, dacă persoanele au peste 9 luni, și inclusiv pentru călătorii care au petrecut mai mult de 12 ore în tranzit într-un aeroport dintr-o țară aflată la risc;
Malta – vaccinul este obligatoriu pentru toți cei care călătoresc dintr-o țară unde există riscul transmiterii febrei galbene, dacă persoana în cauză are o vârstă de peste 9 luni; obligația li se aplică și celor care au petrecut mai mult de 12 ore în tranzit într-un aeroport aflat într-o țară aflată la risc; în funcție de situația epidemiologică, copiii mai mici de 9 luni pot fi plasați în carantină și supravegheați;
Seychelles – vaccinul este obligatoriu pentru toți călătorii cu vârste de peste 1 an care vin dintr-o țară aflată la risc, inclusiv pentru cei care au tranzitat o astfel de țară printr-un aeroport;
Thailanda – vaccinul este obligatoriu pentru toți călătorii cu vârste de peste 9 luni care vin dintr-o țară aflată la risc, inclusiv pentru cei care au tranzitat o astfel de țară printr-un aeroport.
Foto: Smartse / Wikipedia / Ali Mansuri / Wikipedia /
