„Îți ia bani din buzunar / Negrul e rezidual”. Acest mesaj, scris pe afișe din Sibiu care promovează colectarea selectivă a deșeurilor, încearcă să îi învețe pe locuitori să arunce în pubelele negre numai deșeuri care nu pot fi reciclate. Alături de slogan este desenat simbolul pubelelor negre: o femeie, pe numele ei Tanti Rezi (de la reziduu), închisă la culoare, cu fuste largi peticite, murdară.
O fotografie a unui astfel de afiș amplasat aproape de Piața Mare din Sibiu ne-a fost trimisă de un cititor al site-ului, nemulțumit că personajul Tanti Rezi seamănă cu o femeie romă și că sloganul induce ideea că romii fură și sunt murdari.
Cititorul a făcut o sesizare către Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și a informat și Coaliția anti-discriminare, o structură nonguvernamentală formată din 10 organizații de drepturile omului, însă până acum nu a primit niciun răspuns.
Am încercat să aflăm de la autoritățile locale și județene din Sibiu de ce s-au folosit aceste imagini și sloganuri care pot fi acuzate că perpetuează stereotipuri și prejudecăți despre romi.
În timpul documentării a ieșit la iveală faptul că cititorul nostru nu este prima persoană deranjată de sloganul acestei campanii. O altă plângere a fost trimisă către Primăria Sibiu încă de anul trecut, însă afișele au rămas la locul lor, în spațiul public. Totuși, cei implicați în campanie menționează că în urma sesizării au modificat sloganul și imaginea personajului Tanti Rezi într-o carte de colorat pentru preșcolari.
În vreme ce A.D.I. ECO Sibiu (o asociație de dezvoltare intercomunitară în care sunt reprezentate cele 63 de unități administrativ teritoriale din județul Sibiu (U.A.T.) și Consiliul Județean Sibiu) arată că sesizarea din 2020 a fost făcută la începutul anului, Primăria Municipiului Sibiu menționează că este vorba despre o plângere din iunie 2020, făcută deci în urmă cu 9 luni.
Așadar, autoritățile știau de cel puțin 9 luni că aceste panouri pot crea nemulțumiri și îi pot deranja pe locuitori, însă ele nu au fost date jos.
Cum s-a ajuns aici
Campania “Plătește pentru cât arunci“ a început în vara anului 2019 atât în municipiul Sibiu, cât și în unele orașe și comune din județ. În localitățile în care s-a implementat acest principiu, taxa de salubritate pe care o plătea fiecare gospodărie s-a transformat în abonament.
În cadrul acestui abonament, fiecare gospodărie beneficiază de un anumit număr de ridicări a deșeurilor depozitate în pubela neagră, cea destinată deșeurilor reziduale (adică deșeurile care nu mai pot fi reciclate sau compostate, fiind depozitate la groapa de gunoi). Spre exemplu, pentru o familie cu 3 persoane care locuiește la o casă în municipiul Sibiu, numărul de goliri a pubelei negre incluse în abonamentul lunar este 3, se arată pe platestecatarunci.ro. Fiecare golire de pubelă este contorizată automat, cu ajutorul unor cip-uri.
Pentru celelalte tipuri de deșeuri colectate separat, care pot fi reciclate, ridicarea conținutului pubelelor nu mai este taxată. Așadar, pentru golirea pubelelor galbene (pentru plastic și metal), albastre (pentru hârtie și carton) și verzi (pentru sticlă), abonamentul lunar prevede costuri zero, cu condiția ca deșeurile din fiecare pubelă să fie corect selectate.
Golirea pubelelor negre, care depășește golirile incluse în abonament, va trebui plătită suplimentar.
O dată la șase luni se realizează o regularizare în sistemul de taxare. Practic, pentru fiecare gospodărie se va compara numărul de ridicări a pubelei negre inclusă în abonament și numărul de goliri care a fost, de fapt, realizat (număr de goliri contorizat prin sistemul cu cip-uri). Iar dacă numărul de goliri efectiv realizat este mai mare decât cel din abonament, atunci se va aplica o regularizare. Spre exemplu, pentru fiecare golire suplimentară, peste abonament, a unei pubele negre de 120 de litri, se percepe o taxă suplimentară de 3 lei.
Prin urmare, cu cât sibienii vor colecta mai bine deșeurile, împărțindu-le pe categorii și aruncându-le în pubelele colorate, cu atât vor plăti mai puțin pentru că în pubela neagră vor ajunge mai puține gunoaie. De aici și sloganul „Îți ia bani din buzunar / Negrul e rezidual”.
În campanie, fiecare pubelă a fost antropomorfizată, folosindu-se personaje pentru fiecare tip de deșeu. De asemenea, fiecare personaj are propriul slogan.
Campania a fost concepută și desfășurată de 4 entități, care își au și siglele reprezentate pe afișul referitor la pubelele negre: Primăria Municipiului Sibiu, Consiliul Județean Sibiu, SOMA Sibiu și A.D.I. ECO Sibiu.
SOMA Sibiu este o filială a SC Soma SRL Bacău, o societate specializată în recuperarea și valorificarea deșeurilor metalice și nemetalice, iar A.D.I. ECO Sibiu este o asociație de dezvoltare intercomunitară în care sunt reprezentate cele 63 de unități administrativ teritoriale din județul Sibiu (U.A.T.) și Consiliul Județean Sibiu. Președinta asociației este Daniela Cîmpean, care este și președinta consiliului județean Sibiu.
Sloganul, modificat într-o carte pentru preșcolari: „Tanti Rezi te învață / Ce s-arunci ca să-i faci față”
Întrebați dacă apreciază că mesajul și imaginea femeii sunt stereotipe la adresa romilor, reprezentanții A.D.I. ECO Sibiu au răspuns că „Personajele au fost asociate prin mesaje scurte, friendly la culoarea pubelei pe care o reprezintă fără să se facă vreo referire la o anumită etnie sau categorie socială”.
„Campania, designul, imaginile și sloganul au fost făcute pentru ADI ECO de către un colaborator – intenția noastră fiind ca fiecare locuitor al județului Sibiu să poată asocia foarte ușor culoarea recipientului de colectare separată cu deșeul care trebuie pus în el. Campania a fost plătită din fondurile destinate conștientizării și informării existente la nivelul Asociației de Dezvoltare Intercomunitară „Eco””, a mai explicat directorul executiv al ADI ECO Sibiu, Claudia Iordănescu, într-un răspuns la o solicitare trimisă de GreatNews.
Totuși, autoritățile au știut că sloganul și imaginea femeii pot fi deranjante pentru unii locuitori deoarece au primit o sesizare în urmă cu cel puțin 9 luni.
Întrebați de ce nu a fost schimbată campania la acea dată, în sensul renunțării la personajul Tanti Rezi și la sloganul „Îți ia bani din buzunar”, reprezentanții A.D.I. ECO Sibiu au menționat că acest lucru s-a întâmplat: „Ținând cont de singura plângere pe care am primit-o pe adresa noastră de e-mail, la începutul anului trecut, în acțiunile pe care le-am întreprins ulterior (de ex. carte de colorat pentru preșcolari – Prichindel și Mascota fermecată) pentru personajul „Tanti Rezi” am modificat atât imaginea cât și sloganul „Tanti Rezi te învață / Ce s-arunci ca să-i faci față””.
Autoritățile „vor analiza posibilitatea” de a da jos afișele
Chiar dacă imaginea și mesajul au fost schimbate în aceste acțiuni ale autorităților, afișele nu au fost date jos, drept dovadă că ele se regăsesc și acum, în februarie 2021, în oraș.
Și nici acum autoritățile nu sunt sigure că vor să le dea jos. Întrebați dacă iau în calcul să dea jos afișele, reprezentanții A.D.I. ECO Sibiu au răspuns doar că „vor analiza această posibilitate”.
„Cele câteva afișe care au mai rămas vor fi demontate în perioada imediat următoare”
În schimb, reprezentanții firmei SOMA Sibiu au menționat într-un răspuns pentru GreatNews că afișele vor fi date jos: „Campania nu mai este în desfășurare, iar cele câteva afișe care au mai rămas vor fi demontate în perioada imediat următoare”.
„Campania s-a desfășurat pe parcursul anului 2019. Este clar însă că au mai rămas unele materiale precum acele afișe de la platformele de colectare selectivă, al căror rol este de a determina utilizatorul serviciului de salubrizare să facă asocierea corectă între fracția de deșeu generată și pubela / containerul în care se aruncă acele deșeuri (negru – deșeu rezidual, galben – plastic/metal, albastru – hârtie/carton, verde – sticlă și maro – deșeuri biodegradabile). În anul 2020 compania SOMA a lansat o altă campanie de conștientizare numită „Respect pentru culori” (asocierea cu culorile corespunzătoare fracției de deșeu generate), care este și astăzi în desfășurare”, se mai arată în răspunsul SOMA Sibiu către GreatNews, semnat de Ionuț Rusu, directorul punctului de lucru Sibiu.
Am întrebat și reprezentanții SOMA Sibiu dacă apreciază că imaginea femeii și mesajul folosit perpetuează prejudecăți la adresa romilor.
„Nu. O astfel de asociere ni se pare de neconceput. Campania a fost inițiată și desfășurată cu bune intenții iar asocierea culorii cu respectivul personaj este dată strict de culoarea pubelei în care se colectează deșeurile reziduale”, a răspuns Ionuț Rusu.
„Asocierea făcută de cetățeanul care a reclamat este eronată, acuzația este inexplicabilă”
Într-un răspuns oferit la solicitarea GreatNews, și Primăria Municipiului Sibiu consideră că sloganul și imaginea femeii nu pot fi interpretate în acest fel: „Personajele animate ale campaniei au avut rolul de a atrage vizual cetățenii și de a-i determina să citească cu atenție informațiile prezentate. Nici unul dintre personaje nu are corespondent în realitate, numele și înfățișarea acestora ținând de tipul de deșeu pe care îl reprezintă. Orice încercare de asemănare a persoanelor cu realitatea este o exagerare și o deformare a intenției acestei campanii gândită în beneficiul și pentru informarea tuturor cetățenilor. Mai mult, subliniem că Sibiul a fost și rămâne un oraș multietnic și multicultural care a pus în valoare prin evenimente culturale tradițiile și spiritualitatea fiecărei etnii, mândrindu-se cu acest caracter unic. Prin urmare, această acuzație este inexplicabilă”.
„Asocierea făcută de cetățeanul care a reclamat este eronată și din punctul de vedere al sloganului, percepție rezultată cel mai probabil din necunoașterea acestui sistem de colectare a deșeurilor. În timpul campaniei de informare desfășurată în perioada 2-13 septembrie 2019 nu s-a primit nicio sesizare în sensul menționat de dumneavoastră. Într-adevăr, după 9 luni de la încheierea campaniei, în iunie 2020, s-a primit o astfel de sesizare. Serviciul Salubrizare a dispus operatorului de salubrizare îndepărtarea materialelor grafice, având în vedere că această campanie de informare s-a încheiat și pentru a elimina posibilitatea formării de alte asocieri eronate, cum este cea transmisă de cetățeanul în cauză”, a mai explicat Mirela Gligore, șefa serviciului Comunicare, Relații Externe și Marketing din Primăria Municipiului Sibiu.
De ce Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării nu a răspuns la sesizare
Întrebați de ce nu au răspuns la sesizarea făcută de cititorul nostru, o reprezentantă a biroului de comunicare de la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării ne-a transmis că sesizarea trebuie făcută în scris, semnată olograf și scanată. Nu este suficientă, așadar, o sesizare trimisă pe e-mail, chiar dacă oferă dovezi și nu este anonimă.
Reprezentanta biroului de comunicare a mai spus că, în mod cert, o colegă a sa i-a răspuns persoanei la e-mail și i s-a spus ce elemente trebuie să conțină plângerea. Însă după ce am precizat că acest lucru nu s-a întâmplat, ea a admis că CNCD nu l-a contactat pe cetățeanul care a depus sesizarea.
Gelu Duminică, sociolog, profesor asociat al Facultății de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București și totodată activist pentru drepturile romilor, a declarat pentru GreatNews că nu vede nimic în acel afiș care să fac trimitere la romi: „Mie nu mi se pare absolut nimic jignitor acolo, care să aducă aminte de romi… Tanti Rezi – nici prin nume, nici prin port. Eu nu văd nicio corelare. Pot să înțeleg în oarecare măsură, dar forțând nota, prin faptul că toate personajele alea desenate care sunt folosite ca super-eroi sunt colorate și Tanti Rezi este alb-negru. Dar nici aici nu mi se pare. De ce să nu fie turc? Dacă era Tanti Piranda, atunci puteam să înțeleg trimiterea către, sau dacă exista un element vestimentar care să ducă cu gândul la portul tradițional, fustă înflorată sau știu eu ce. Dar nu văd niciun element acolo. Fustă largă poartă și femeile turcoaice, poartă și junele sibience. Eu nu văd nicio legătură cu zona de rasism indus. De ce femeia aia e romă? Din punctul meu de vedere nu este. În Sibiu sunt multe femei de etnie romă care sunt blonde cu ochi albaștri, în zona Sibiului fiind mulți căldărari blonzi”.
