După 3 ani de căutări, hamsterul românesc (dobrogean) a fost identificat din nou în Dobrogea, anunță Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare „Delta Dunării” (INCDDD) într-un comunicat de presă.
În această săptămână, specialiștii institutului au găsit 3 exemplare de hamsteri în situl Natura 2000 Delta Dunării.
Hamsterul românesc este foarte rar întâlnit pe coastele nordice şi vestice ale complexului Razim-Sinoie și în unele zone dintre Tulcea și Murighiol.
În perioada 2019-2022, cercetătorii Institutului Național de Cercetare – Dezvoltare „Delta Dunării” – Tulcea și mai mulți colaboratori externi au realizat monitorizări la mamiferele de interes comunitar din Rezervația Biosferei „Delta Dunării”.
Au fost folosite mai multe metode clasice de capturare cu capcane selective, respectiv camere cu declanșare de senzori.
„Hamsterul românesc sau hamsterul dobrogean – Mesocricetus newtoni – este unul dintre cei patru reprezentanți ai genului Mesocricetus, fiind endemic pentru sud-estul Europei, unde este prezent numai în România şi Bulgaria, în zone joase de-a lungul malului drept al Dunării inferioare.
Răspândirea în România este limitată la teritoriul Dobrogei, unde este semnalat în majoritatea tipurilor de unităţi de relief, de la Câmpia aluvionară a Dunării, zona perimetrală a Deltei, Platoul central al Dobrogei, şi până în zonele mai înalte din Munţii Măcinului.
Uşor de recunoscut după aspectul îndesat, cu botul rotunjit, ochii mici și rotunzi, picioarele scurte şi coada foarte scurtă, hamsterul dobrogean are talia unui șoarece mai mare, cu blana catifelată, de culoare cenușiu cafenie pe spate şi cenușiu gălbuie pe lateralele corpului, unde se disting trei pete bine demarcate. Pe piept prezintă o pată transversală de culoare neagră, înaintea și înapoia membrelor anterioare. Urechile sunt rotunde, de culoare gri cenușiu.
Este un animal preponderent crepuscular și nocturn, cu o activitate mai intensă în primele ore de după asfinţit și primele ore ale dimineţii, dar în timpul perioadei de creştere a puilor poate fi activ şi în timpul zilei.
În zona Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării” este o specie cu distribuţie marginală, fiind semnalat doar în câteva puncte din zona Bestepe, Agighiol şi Capul Doloşman, unde preferă habitatele uscate, de stepă, cu terenuri înţelenite, iar ca habitat secundar intră şi în terenuri cultivate dintre care le preferă pe cele cu leguminoase furajere. Intră adesea şi în plantaţiile viticole şi în livezi.
În habitate optime îşi sapă galerii cu adâncimi de 0,6-0,8 m, care au de regulă două sau trei ieșiri. În cadrul galeriilor se distinge un culcuș construit din tulpini de plante, bucăţele de ramuri şi căptuşit cu ierburi şi frunze, precum şi mai multe ramificații care conțin depozite de provizii ce constau din semințe și fructe. Hamsterul dobrogean hibernează din luna octombrie până în luna martie, cu treziri periodice pentru a consuma din rezervele de hrană adunate din vară şi toamnă, perioada de hibernare fiind determinată de temperatură.
Hrana este formată din părțile verzi ale unor specii de plante din flora spontană dar și din cea cultivată. Iar în afara perioadei de vegetație consumă şi semințe.
Este considerat un animal rar, pentru care nu există evaluări privind tendinţa populaţiei, dar se consideră că este descrescătoare. Factorii limitativi sunt reprezentaţi în principal de restrângerea habitatului ca urmare a extinderii agriculturii de tip intensiv”, arată specialiștii INCDDD.
Actiunile de monitorizare au fost realizate în cadrul proiectului „Revizuirea planului de management și a regulamentului RBDD”, finanțat din fonduri europene.
