În România, lupta anticorupție a ajuns până la elitele din această țară, relatează BBC într-un articol semnat de jurnalistul Nick Thorpe.
Echipele de filmare ale televiziunilor așteaptă în fața Direcției Naționale Anticorupție (DNA) ca să vadă cine va fi următorul anchetat. Fețele nefericite care ies din clădire par desprinse dintr-o telenovelă a celor care au fost odată puternici, continuă analiza.
Foști miniștri, moguli media, judecători, procurori și chiar Elena Udrea, favorita fostului președinte Traian Băsescu, poreclită „blonda președintelui” – cu toții sunt anchetați. Elena Udrea, fost ministru al Turismului și fost candidat la președinție, în prezent deputat în Parlamentul României, a fost arestată săptămâna trecută.
Printre ultimele ținte ale DNA se numără mama premierului Victor Ponta, sora sa și cumnatul său, Iulian Herțanu.
La 8 ani de când a intrat în Uniunea Europeană și la 13 ani de la înființarea DNA, România pare să devină, în sfârșit, serioasă în privința combaterii crimei organizate, ceea ce i-a adus laude din partea Comisiei Europene.
România, pe drumul cel bun
„România se află pe drumul cel bun și trebuie să rămână pe el”, a spus luna trecută Frans Timmermans, prim-vicepreședintele Comisiei Europene, comentând ultimul raport al UE privind lupta împotriva corupției în România.
„Lupta împotriva corupției rămâne cea mai mare provocare și cea mai importantă prioritate”, a continuat el.
Mecanismul de Cooperare și Verificare a fost înființat în 2007 pentru a monitoriza reforma judiciară și lupta anticorupție din România și din Bulgaria. Rapoartele pozitive sunt cruciale pentru România pentru a-și atinge scopul de a intra în spațiul Schengen.
Doar anul trecut, 1.138 de persoane publice, inclusiv politicieni de top, oameni de afaceri, judecători și procurori au fost puși sub acuzare de DNA – în fruntea căruia se află acum Laura Kovesi – adică mai mult de 4 pe zi (luându-se în calcul doar zilele lucrătoare), mai notează BBC.
„Mafia transpartinică” este într-o mare dezordine
„În doar 3 ani, ambele partide mari – Portocaliii (democrat-liberalii) și Roșii (social-democrații) – au fost înfrânte în alegeri”, spune analistul Alina Mungiu-Pippidi, președinte al Societății Academice Române.
Rezultatul este că „mafia transpartinică” este într-o mare dezordine, continuă ea. În plus, potrivit Alinei Mungiu-Pippidi, noul președinte al României, Klaus Iohannis, este un „outsider”, nefiind unul dintre semnatarii înțelegerilor secrete dintre partidele principale, care au fost o nenorocire pentru politica românească din ultimii 25 de ani.
O condamnare tipică venită în urma unei anchete a DNA este și cea a Monicăi Ridzi, fostul ministru al Tineretului și Sportului. Ea a primit o pedeapsă de 5 ani de închisoare pentru abuz în serviciu deoarece a cheltuit 800.000 de dolari din fondurile statului pe concerte pentru tineri la prețuri umflate, folosindu-se de companii favorizate, iar câștigurile ar fi fost împărțite între ea și partidul său.
DNA se bazează pe serviciile secrete pentru interceptări telefonice ale convorbirilor persoanelor publice. „Până acum, serviciile erau mai degrabă selective în legătură cu cei pe care îi investigau. Dar acest lucru s-a schimbat”, a mai spus Mungiu-Pippidi.
Dacă v-a plăcut acest articol, alăturați-vă, cu un Like, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook.
Recomandările editorilor GreatNews:
Cum reacționează o femeie care aude pentru prima dată, după o viață de liniște totală
Clientul misterios, „agentul secret” care testează angajații
Profesor român, condamnat la şase ani de închisoare pentru luare de mită