Zăpada căzută încă din luna octombrie nu a adus numai neplăceri pentru șoferi, ci și entuziasm printre românii pasionați de sporturi de iarnă.

Deoarece mulți dintre turiștii care sosesc la munte în sezonul care stă să înceapă se vor îndrepta spre pârtiile de schi din stațiuni, am alcătuit, cu ajutorul unui specialist, un top al celor mai bune pârtii de schi din țară.

Instructoarea de schi Felicia Farcaș, care organizează cursuri de schi pentru toate vârstele în Masivul Bucegi, a explicat care sunt cele mai potrivite pârtii din România pentru diferite categorii de schiori.

Pentru începători, Farcaș recomandă pârtiile din stațiunile Bușteni și Azuga, aflate pe Valea Prahovei. „Ambele au covor (banda folosită de schiori – n.r.) pentru urcat copiii și sunt mai puțin aglomerate”, arată ea. Alte pârtii ușoare și neaglomerate pe care instructoarea le recomandă începătorilor sunt Harghita Băi, Toplița și Straja: „Pentru începători pilonul de bază este să nu fie aglomerat, să aibă loc să se desfășoare. În  plus, e OK să fie aproape de oraș – nu mergi până în Austria ca să înveți să schiezi”.

Top Pârtii pentru începători:

1. Bușteni
2. Azuga
3. Harghita Băi
4. Toplița
5. Straja

În cazul pârtiilor de dificultate medie, Farcaș recomandă Sinaia – deoarece are pârtii bune pentru exersat, cu pantă lină – dar și domeniile Vidra, Păltiniș, Vatra Dornei și Piatra Neamț: „Acestea din urmă sunt aproape de oraș sau chiar în oraș și sunt la îndemână”.

Top Pârtii de dificultate medie:

1. Sinaia
2. Vidra
3. Păltiniș
4. Vatra Dornei
5. Piatra Neamț

„Pentru avansați recomand Azuga (Șorica) și Poiana Brașov (Lupului) pentru că au, cât de cât, aceeași înclinație și sunt mai lungi. Azuga e genială deoarece ai transportul cu gondola care e foarte comod, e aproape de București, poți ajunge și cu trenul”, arată instructoarea.

Top Pârtii pentru avansați:

1. Carp, Sinaia
2. Papagal, Sinaia
3. Șorica, Azuga
4. Lupului, Poiana Brașov

Farcaș completează că multe dintre pârtiile de schi din România sunt și acum foarte dependente de condițiile meteo: „Din păcate, sunt funcționale mai mult pârtiile de pe Valea Prahovei, restul sunt ocazionale, nu au toate tunuri de zăpadă”.

Ea consideră că pârtiile din țară nu sunt foarte aglomerate deoarece numărul românilor care schiază a rămas destul de mic: „De la an la an, sunt foarte puțini oameni care învață să schieze. Deci nu pot spune că pârtiile se aglomerează din acest motiv. Nici 1% din populație nu cred că schiază în România, deci încă mai avem loc pe ele. Pârtiile sunt aglomerate doar în weekend și nici atunci la capacitate maximă. Mă uit pe camerele video și în timpul săptămânii suflă vântul pe pârtii,  nu e mai nimeni. Nici DN 1 nu mai e aglomerat cum era odată, acum 4 ani de exemplu. Aglomerat este când ai o parcare de 6.000 de locuri și la ora 8.30 dimineața este arhiplină: cazul Elveției, Austriei, Italiei, Franței”.

Instructoarea de schi a identificat și stațiunile montane cu pârtii unde în ultimii ani s-au făcut investiții importante: „S-au făcut investiții serioase la Vidra, dar acolo nu ai unde să dormi, trebuie să parcurgi zilnic kilometri dus-întors de la cazare la pârtie. Apoi, Păltinișul s-a dezvoltat foarte mult, au o politică bună de atras clienții cu tot felul de concursuri. Și la Sinaia s-a făcut telescaunul nou, dar depinzi de telecabina veche, și e prost gândit deoarece îți trebuie două cartele”.

Farcaș menționează și bazinul cu apă construit în Poiana Brașov (folosit pentru alimentarea cu apă a instalațiilor de la tunurile de zăpadă) și noua pârtie de schi inaugurată la Bușteni în urmă cu doi ani. Numită Kalinderu 2, aceasta are o instalație pentru înzăpezire artificială și sistem de iluminat nocturn.

Investiții de 500 de milioane de lei

Potrivit datelor oficiale, fostul Minister al Dezvoltării Regionale şi Turismului (transformat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice) a derulat în ultimii ani investiţii de aproximativ 500 de milioane de lei pentru dezvoltarea infrastructurii turistice şi sportive din staţiunile şi din localităţile montane din România.

În perioada 2010-2012 au fost construite douăsprezece pârtii noi, au fost extinse şi reamenajate alte 15 pârtii, au fost construite 9 instalaţii noi de transport pe cablu (telegondole, telescaune etc.) şi 21 de sisteme de producere a zăpezii artificiale. De asemenea, domeniile schiabile de pe Valea Prahovei au fost extinse cu 40 de kilometri de pârtii noi.

În ciuda acestor investiții, instructoarea de schi Felicia Farcaș spune că pârtiile din România rămân în continuare mult prea scurte pentru prețul abonamentelor (de exemplu, un abonament de o zi pe o pârtie din Bușteni, care permite folosirea telescaunului pentru a urca pe munte la fiecare 7 minute, costă 125 de lei).

Datele centralizate de Autoritatea Națională pentru Turism arată că în România există în prezent 152 de pârtii de schi omologate, cu o lungime totală de 135 de kilometri. Cele mai multe dintre acestea (107 pârtii) au o lungime mai mică de un kilometru.

Top Cele mai lungi pârtii de schi din România

1. Drumul Roșu, Poiana Brașov – 4,7 km
2. Sulinar, Poiana Brașov – 3,3 km
3. Dealul Negru, Vatra Dornei – 3 km
4. Drumul de vară, Sinaia – 2,9 km
5. Lupului, Poiana Brașov – 2,6 km

Cea mai scurtă pârtie de schi omologată din România care apare în documentul ministerului este pârtia Gondolă din Masivul Bucegi, cu o lungime de 150 de metri, urmată de pârtia Începători din Sinaia (173 de metri) și de pârtia din comuna Moneasa (județul Arad), care are 180 de metri.

Dacă v-a plăcut acest articol și vreți să citiți și alte articole despre România turistică, alăturați-vă, cu un Like, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

Jurnalist GreatNews, lucrez în presa centrală din 2008 și am scris pentru publicații precum Yahoo News România, ziarul „Evenimentul Zilei”, site-ul turism.evz.ro sau revista „National Geographic România”. Scriu cu plăcere reportaje și portrete pe care le ilustrez adesea cu fotografii și cred că baza meseriei de jurnalist stă în munca de teren și în discuțiile cu oamenii. Mă interesează în special temele sociale, drepturile omului, egalitatea de șanse, diversitatea culturală și domenii precum știința și turismul.