Cea mai rapidă alpinistă din lume, acuzată că a abandonat un cărăuș pe traseu ca să doboare un record

k2
Foto: kristin.harila (Instagram)

Alpinista Kristin Harila din Norvegia este acuzată de alți alpiniști că a lăsat în urmă un cărăuș accidentat grav pe traseul spre vârful K2 pentru a bate un record mondial, relatează „The Guardian”.

În vârstă de 37 de ani, Kristin Harila a devenit cel mai rapid om din lume care a escaladat toate vârfurile de peste 8.000 de metri (în puțin peste 3 luni).

K2 se află în Munții Karakorum, la granița dintre Pakistan și China. Are 8.611 metri, fiind al doilea cel mai înalt munte din lume, după Everest.

Kristin Harila a urcat pe K2 la data de 27 iulie împreună cu șerpașul său nepalez Tenjen (Lama) Sherpa, în vârstă de 35 de ani. Din echipă făcea parte și cărăușul Mohammed Hassan. Alpinista ajunsese anterior pe toate celelalte 13 vârfuri de peste 8.000 de metri din lume, iar K2 era ultimul care îi rămăsese pentru a depăși recordul mondial.

În timpul ascensiunii norvegiencei, la o altitudine de aproximativ 8.200 de metri, cărăușul Mohammed Hassan a căzut de pe o margine abruptă. Harila a insistat că echipa ei a făcut tot ce a putut pentru a-l salva pe Hassan, dar condițiile erau prea periculoase pentru a-l muta.

În mediul online au apărut imagini cu alpiniști care se cățărau pe lângă Hassan în timpul ascensiunii lui Harila.

Alpiniștii austrieci Wilhelm Steindl și Philip Flämig, care se aflau și ei pe K2 în acea zi, au spus că imaginile pe care le-au înregistrat folosind o dronă au arătat alpiniști mergând peste corpul lui în loc să încerce să-l salveze.

k2
În imagine se observă că Hassan este căzut la pământ, iar ceilalți alpiniști își continuă ascensiunea. Foto: Lakpa Sherpa (8k Expeditions) / Instagram

„Este tratat de o singură persoană în timp ce toți ceilalți se îndreaptă spre vârf. Cert este că nu a existat nicio operațiune de salvare organizată, deși la fața locului erau șerpași și ghizi montani care ar fi putut lua măsuri”, a declarat Flämig pentru ziarul austriac „Standard”.

„Așa ceva ar fi de neconceput în Alpi. A fost tratat ca o ființă umană de mâna a doua. Dacă ar fi fost un occidental, ar fi fost salvat imediat. Nimeni nu s-a simțit responsabil pentru el. Ce s-a întâmplat acolo este o rușine. Un om viu a fost lăsat întins, astfel încât să poată fi stabilite recorduri”, a spus Steindl.

Potrivit lui Steindl, care a vizitat familia cărăușului după ce a coborât de pe munte, Hassan se angajase ca fixator de frânghii pentru a plăti facturile medicale ale mamei sale diabetice, în ciuda lipsei sale de experiență.

Harila a respins acuzațiile și a insistat că echipa ei a făcut tot ce a putut pentru a-l salva pe Hassan.

„Pur și simplu nu este adevărat să spună că nu am făcut nimic pentru a-l ajuta”, a declarat ea pentru „The Telegraph”. „Am încercat să-l ridicăm înapoi timp de o oră și jumătate, iar cameramanul meu a rămas încă o oră ca să aibă grijă de el. În niciun moment nu a fost lăsat singur”, a spus ea.

„Având în vedere condițiile, este greu de văzut cum ar fi putut fi salvat. A căzut într-o zonă care probabil este cea mai periculoasă parte a muntelui, unde șansele de a căra pe cineva jos erau limitate de poteca îngustă și de zăpadă”, a adăugat alpinista din Norvegia.

K2 este considerat unul dintre cele mai periculoase vârfuri. Este cel mai mortal dintre cei mai înalți 5 munți din lume, datele din 2018 arătând că puțin peste o cincime din încercările de ascensiune se termină cu un deces.

Experții spun că topografia K2 este mai dificilă decât cea a Everestului deoarece muntele se aplatizează mai puțin. Este, de asemenea, predispus la avalanșe și la căderea pietrelor.

Jurnalist GreatNews, lucrez în presa centrală din 2008 și am scris pentru publicații precum Yahoo News România, ziarul „Evenimentul Zilei”, site-ul turism.evz.ro sau revista „National Geographic România”. Scriu cu plăcere reportaje și portrete pe care le ilustrez adesea cu fotografii și cred că baza meseriei de jurnalist stă în munca de teren și în discuțiile cu oamenii. Mă interesează în special temele sociale, drepturile omului, egalitatea de șanse, diversitatea culturală și domenii precum știința și turismul.