Vroiam sau voiam? Ori vream? Află ce variante sunt corecte

vroiam sau voiam
Foto: DariuszSankowski / pixabay.com

Dacă v-ați întrebat de multe ori de-a lungul timpului cum este corect: vroiam sau voiam, citind acest articol veți găsi câteva lămuriri.

Pe scurt, putem spune că, potrivit lingviștilor care au conceput dicționarele limbii române, varianta vroiam nu este corectă, deoarece este considerată o variantă obținută prin contopirea a două verbe: a vrea și a voi.

Vroiam sau voiam? Există verbul a vroi?

 

Dacă verbul a vrea are, la timpul trecut (imperfect, persoana I singular), forma vream, verbul a voi are, la același timp, forma voiam.

Forma vroiam este obținută prin combinarea a două forme verbale la timpul imperfect, persoana I singular: vream (de la verbul a vrea) și voiam (de la verbul a voi).

Considerată incorectă, forma a vroi este menționată totuși ca variantă pentru a verbul a vrea în Dicționarul Explicativ al Limbii Române, conceput de Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”.

În schimb, în Dicționarul Ortografic, Ortoepic și Morfologic al Limbii Române, conceput tot de Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, forma a vroi nu apare. Apar doar formele a vrea, cu imperfectul vream, și a voi, cu imperfectul voiam.

În ciuda faptului că nu este considerată o variantă corectă, forma vroiam este adesea folosită atât în vorbire, cât și în scris.

„Eminescu și Delavrancea au spus „vroiam””

 

Când vine vorba despre ce formă este corectă – vroiam sau voiam – există voci, precum cea a scriitorului și cineastului Dan Alexe, care consideră că forma vroiam este perfect valabilă, în ciuda regulilor trasate de lingviști.

„Eu chiar am să lansez o cruciadă personală, nu glumesc, până aflăm cine sunt oamenii ăștia care ne distrug limba decretând regulile oficiale și care au făcut ca două generații să vorbească stâlcit și robotic. Cine sunt ei, ce le-a dat dreptul să decidă cum scriem și vorbim? Asta pentru că generația actuală, „libertariană”, păpușile astea snow flakes, au ieșit, în mod paradoxal, cu o supușenie de sclavi față de normele limbii. Cică: — se spune „voiam”, nu „vroiam”, așa zice DEX-ul. Dar hai să auzim cum îl cheamă pe lingvistul sau lingvista care a decis, strivind două secole de limbă literară în care Eminescu și Delavrancea au spus „vroiam”, care a decis că trebuie spus „voiam”? Dorim să auzim un nume acolo, să știm cine e. Și sunt multe alte reguli noi cu care suntem frecați ca la cap și la nervi că așa zic DEX-ul și DOOM. Dar noi vrem să știm cum îi cheamă pe călăii ăia. Cine sunt ei, ce au creat, ce-au publicat, ce versuri au scris, de ce trebuie să urmăm ce reguli zic ei ca trebuie urmate. Cine le-a dat autoritatea asta sufocantă?”, a scris Dan Alexa pe rețeaua de socializare Facebook.

Vise sau visuri?

 

Dincolo de disputa vroiam sau voiam, în limba noastră există și alte cuvinte care îi fac pe români să își pună întrebări referitoare la formele corecte.

Una dintre cele mai des întâlnite nelămuriri este cea legată de folosirea corectă a pluralului pentru cuvântul vis. Cum este corect? Vise sau visuri?

Răspunsul corect este că ambele variante sunt corecte, însă forma vise se referă la imaginile mentale din timpul somnului, iar forma visuri are sensul de aspirații, dorințe, idealuri.

Foto: DariuszSankowski / pixabay.com

Dacă v-a plăcut acest articol despre cum e corect: vroiam sau voiam, s-ar putea să vă intereseze și alte articol de cultură generală:

Angajarea răspunderii Guvernului

Locuri de vizitat primăvara în România

Eclipsă totală de Soare

Ce este lumina

Ce sunt celulele stem și la ce ajută

Ce este sindromul Asperger

Ce sunt celulele stem și la ce ajută

Tensiunea arterială normală

Ce înseamnă autism

Materia întunecată

Dacă folosești des Instagram, poți găsi o mulțime de lucruri interesante postate de GreatNews pe contul nostru, accesibil la linkul de mai jos:


Jurnalist GreatNews, lucrez în presa centrală din 2008 și am scris pentru publicații precum Yahoo News România, ziarul „Evenimentul Zilei”, site-ul turism.evz.ro sau revista „National Geographic România”. Scriu cu plăcere reportaje și portrete pe care le ilustrez adesea cu fotografii și cred că baza meseriei de jurnalist stă în munca de teren și în discuțiile cu oamenii. Mă interesează în special temele sociale, drepturile omului, egalitatea de șanse, diversitatea culturală și domenii precum știința și turismul.