La începutul săptămânii, după ce România a fost cuprinsă de un val de frig și ninsoare, ornitologii se gândeau cu îngrijorare la păsările călătoare care au început să se întoarcă în țara noastră.
„Odată cu instalarea perioadei reci dispar insectele, hrana de bază a păsărilor insectivore, iar fructele diferitor arbuști și copaci sunt pe terminate. Acesta este momentul în care putem să le dăm o mână de ajutor prietenilor noștri înaripați.
Le putem oferi diverse tipuri de hrană, pe care o vom pune în hrănitori dis de-dimineață, pentru a fi găsită de păsările flămânde care pornesc devreme în căutarea acesteia. Putem să le oferim o porție și după-masă sau să umplem hrănitorile cu hrană mai multă, care le va ajunge pentru mai multe zile”, transmitea Societatea Ornitologică Română (SOR).
Printre cele mai afectate păsări călătoare au fost berzele. Salvamontiștii au reușit să salveze mai multe păsări afectate de frig și au transmis și un mesaj pe pagina lor de Facebook.
„Prietenii din Bulgaria deja au avut primele situații cu păsări afectate de schimbarea bruscă a vremii și de revenirea în forță a iernii și a temperaturilor scăzute. Dacă sunteți martori la astfel de situații, cu păsări sau animale afectate de frig, vă rugăm să anunțați evenimentul asociațiilor de protecție a animalelor sau la 112.
Salvamontiștii, în județele în care își desfășoară activitatea curentă, vor putea sprijini recuperarea acestora, avem dotarea și pregătirea necesară pentru a ne deplasa în zone greu accesibile, pe schiuri de tură, cu rachete de zăpadă sau cu colțari, de a urca în arbori sau de a interveni în ape înghețate. Salvamont România, întotdeauna acolo unde este nevoie!”, transmite Dispeceratul Național Salvamont.
„Reduceți viteza mașinilor!”
Într-o postare pe Facebook, SOR Iași prezintă imagini cu mai multe păsări moarte, adunate dintr-o pădure de la marginea orașului. Ornitologii spun că, pe lângă frig, o mare vină o poartă și oamenii.
„Ceea ce vedeți în imaginile alăturate nu sunt păsări vânate sau prinse de vreun braconier. Nu, sunt păsări cântătoare ucise de…mașini.
Cinteze de vară și de iarnă, măcălendri, sturzi cântători, toți cad răpuși de graba și de neatenția noastră. Ce este și mai trist este faptul că păsările acestea nu au fost colectate pe tot parcursul iernii, ci doar pe parcursul a două plimbări scurte efectuate în ultimele două zile în zona Ciric-Veneția din Iași.
Păsările, deja slăbite în urma migrației sau a valului de temperaturi scăzute, caută hrană pe plantele ruderale și un petic de asfalt mai cald pentru a-și reface forțele. Aici intervenim noi, cei care nu respectăm limitele de viteză legale sau noi cei care nu suntem conștienți de prezența păsărilor la marginea carosabilului, noi cei care suntem mai degrabă atenți la telefonul mobil.
Multe persoane s-au oferit zilele acestea să ofere ajutor păsărilor aflate în suferință. Iată, aceasta este o modalitate în care le puteți ajuta: reduceți viteza în localități, conduceți atent și sesizați din timp păsările aflate pe carosabil, puneți hrană pentru ele în curți, la hrănitori, pe pervaz, povestiți prietenilor despre aceste lucruri”, transmite SOR Iași, pe pagina de Facebook.
Îndrumarul ornitologilor. Cum puteți ajuta păsările
Societatea Ornitologică Română recomandă ca semințele să fie puse dimineața devreme, pentru a fi găsite de păsările flămânde care pornesc în căutare devreme.
„Semințele de floarea soarelui constituie cea mai bună hrană pentru pițigoi și celelalte păsări insectivore. Pițigoii iau sămânța între gheare, o sparg și îi mănâncă miezul, care are o mare valoare energetică datorită uleiului pe care îl conține. Foarte potrivită, dar mai scumpă, este sămânța de cânepă, cea de bostan și cea de mei (această din urmă este însă mai puțin hrănitoare).
În lipsa acestora (sau în plus față de acestea), se mai pot da păsărilor: păsat, făină de porumb măcinată mare (sau mămăligă), orez și ovăz (de preferință fierte), cartofi și morcovi fierți, alte zarzavaturi fierte (le vor mânca mai ales mierlele), bucăți de măr (inclusiv mere bătute sau parțial stricate) alte fructe, miez de nuca, arahide, fructe de pădure strânse toamna și uscate, scoruș, porumbele, soc.
Unele produse de origine animală sunt foarte hrănitoare și apreciate de păsări: slănină (nesărată și neafumată), untură de porc, carnea fiartă (de exemplu cea care a rămas pe oase de la mâncarea voastră), ou fiert, brânză. Se pot face amestecuri, de exemplu de semințe de cânepă înglobate în untură topită sau margarină, care apoi, la frig, se întărește. Într-un asemenea amestec se pot pune și alte ingrediente, dintre cele enumerate mai sus”, transmit reprezentanții SOR.
Foarte important de precizat este că nu trebuie să le dați semințe sărate, pentru că sarea este dăunătoare păsărilor. La fel de dăunătoare este și pâinea, care nu este recomandată să facă parte din dietă păsărilor sălbatice, biscuit sau orice alte produse de patiserie-cofetărie. De asemenea, nu le dați hrană pentru câini și pisici sau alte animale de companie. Această nu este sănătoasă pentru păsările sălbatice și, în plus, va atrage în zona coțofenele, ciorile și pisicile, mai spun specialiștii SOR. Mai multe detalii puteți afla de aici.
Cum puteți ajuta berzele
Specialiștii SOR spun că berzele care au nevoie de ajutor sunt cele care coboară din cuib și se apropie de om. Dacă întâmpinați această situație, specialiștii spun că este în regulă să hrăniți barza cu pește crud tăiat cuburi.
De asemenea, dacă barza este înghețată și nu se poate mișca, o puteți adăposti într-o încăpere, însă contactul cu ea trebuie limitat, pentru că vă poate răni cu ciocul.
„Lăsați pasărea singură să se calmeze. Oferiți apă și continuați hrănirea. Din momentul în care își revine, eliberați pasărea, dar nu seara. Doar dimineața sau la ora prânzului”, mai precizează SOR. Dacă pasărea este rănită, trebuie să contactați un medic veterinar.
Sunt și situații în care e bine să nu interveniți. „Din păcate, drumul spre iad este pavat cu bune intenții. S-a ajuns la situații când oamenii le fugăresc pe câmp pentru a le prinde și a le duce în casă. Ce nu știu ei – că acele berze au nevoie doar de odihnă în timpul migrației, iar asaltul omului asupra stolului nu face decât să le epuizeze și să le pună în pericol”, a declarat Ovidiu Bufnilă, responsabil de comunicare la SOR.
FOTO: Salvamont Romania – Dispeceratul National Salvamont/Facebook
