În tradiția populară lunii februarie i se spune „Făurar” sau „Luna lupilor”. Era luna cu geruri și viscole mari. În două săptămâni îngheța tot, iar în celelalte două se dezgheța, iar țăranii începeau să se pregătească pentru muncile agricole.
Dar, potrivit meteorologilor, luna februarie a ajuns ca Vama Veche: „Nu mai e ce era odată!”. Specialiștii în meteorologie de la Agenția Americană pentru Oceane și Atmosferă (NOAA) au anunțat că luna februarie de anul acesta a fost cea mai caldă înregistrată din 1880, de când au început să se măsoare temperaturile.
Potrivit NOAA, temperatura oceanelor și a uscatului a depășit cu 1,21 grade Celsius media secolului al XX-lea, peste un record lunar stabilit tot de curând, în luna decembrie, 2015.
Schimbările climatice, foarte agresive în ultimii 50 de ani, i-au făcut pe cercetători să tragă numeroase semnale de alarmă. Cele mai intense dezbateri sunt pe seama încălzirii globale.
Potrivit unui studiu în domeniul agriculturii, până în anul 2050, creșterea temperaturilor ar putea reduce suprafețele cultivate și ar dubla numărul celor care vor suferi de foamete. De asemenea, tot încălzirea globală ar putea duce la dispariția unor specii de animale, printre care și urșii polari.
Cum ar putea influența Clujul clima din Tulcea
Diversele activități industriale și traficul rutier din marile orașe ale lumii modifică curenții de aer și influențează valoarea temperaturilor unor regiuni aflate la distanțe de mii de kilometri. Această ipoteză apare într-un studiu publicat în Nature Climate Change. Cercetarea a relevat faptul că orașele mari generează multă căldură din cauza mașinilor, clădirilor sau a curentului electric folosit de aparatele de aer condiționat, iar această energie pierdută nu îi afectează doar pe locuitorii respectivelor așezări urbane.
Cei care au realizat studiul, cercetătorii de la Universitatea California din San Diego, Universitatea Florida și Centrul Național American pentru Cercetări Atmosferice, spun că o mare parte din căldură este preluată de curenți de aer și transportată spre regiuni care se află chiar și distanțe de mii de kilometri depăratare. Astfel, o metropolă precum Bucureștiul ar putea influența lejer temperaturile din nordul Moldovei, regiune aflată la o distanță de peste 400 de kilometri, iar căldura degajată de Cluj să modifice valorile climatice din Tulcea. Cercetătorii spun că acest fenomen generează o creștere a temperaturii cu aproximativ 1 grad Celsius.
Specialiștii americani sunt de părere că și acest fenomen ar putea fi unul dintre motivele pentru care în unele regiuni din emisfera nordică sunt ierni mai blânde decât prevăd modelele climatice computerizate. Rezultatele studiului relevă o încălzire, toamna și iarna, în regiuni din nordul Canadei, Alaska și în nordul Chinei, în timp ce în Europa, modificarea curenților atmosferici duce la o răcirea, mai ales în perioada septembrie – octombrie. Cercetătorii mai spun că acest fenomen nu afectează temperatura medie la scară planetară, fiind o creștere neglijabilă, de doar 0,01 grade Celsius.
FOTO: Ghetu Daniel/Flickr (creative commons)
Dacă v-a plăcut acest articol, alăturați-vă, cu un Like, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook.
Recomandările editorilor GreatNews:
- Cel mai mic regat din lume. Povestea unui loc superb din Europa și a regelui în sandale
- O lecție memorabilă. Tânăra fără un picior care își trăiește viața din plin
- Planta care poate înlocui carnea. „Arborele vieții” e cultivat și în România