Regina Ana a României, soția regelui Mihai, a încetat din viață astăzi, la ora 13:45, la Spitalul Morges din Elveția, potrivit Casei Regale a României. Regina avea 92 de ani.
Regele Mihai și Regina Ana au împreună cinci fiice: Margareta, Principesă Moștenitoare a României, Custode al Coroanei României (n. 1949), Elena (n. 1950), Irina (n. 1953), Sofia (n. 1957) și Maria (n. 1964).
Regina Ana, pe numele complet Anne Antoinette Françoise Charlotte Zita Marquerite, s-a născut pe 18 septembrie 1923. A fost strănepoata regilor Christian al IX-lea al Danemarcei (pe linie maternă) și Miguel I al Portugaliei (pe linie paternă) și nepoata de soră a împărătesei Zita de Bourbon-Parma.
A copilărit alături de cei trei frați ai săi, Jacques, Michel și André, în Franța. În 1939 și-a însoțit familia, care fugea din calea naziștilor, în Spania, Portugalia, apoi în Statele Unite. La New York a urmat cursurile școlii de artă Parson’s School of Design în perioada 1940-1943 și a lucrat în același timp ca vânzătoare într-un magazin.
Din 1943 până la sfârșitul războiului a participat, înrolându-se voluntar alături de Forțele Franceze Libere (trupele sub comanda generalului Charles de Gaulle), la campaniile din Algeria, Maroc, Italia, Luxemburg și Germania unde a fost șofer pe ambulanță și infirmieră, pentru acestea primind „Crucea de Război” a Franței.
Căsătoria cu Regele Mihai
L-a cunoscut pe regele Mihai la nunta principesei Elisabeta a Marii Britanii, în noiembrie 1947. Cei doi s-au logodit înainte de întoarcerea regelui în România. Guvernul Groza nu și-a dat acordul pentru căsătorie și l-a forțat pe regele Mihai să abdice pe 30 decembrie 1947.
Căsătoria Principesei Ana de Bourbon-Parma cu Regele Mihai a avut loc în exil, în iunie 1948, la Atena. Fiind de religie catolică, Principesa Ana avea nevoie de o dispensă papală pentru a se căsători cu regele României, care era creștin-ortodox. La acel moment o astfel de dispensă era considerată normală numai dacă soțul/soția non-romano-catolic ar fi îngăduit ca eventualii copii rezultați din căsătorie să fie botezați și crescuți în religia romano-catolică.
Regele Mihai a refuzat să facă o astfel de promisiune din moment ce ar fi violat statutul constituțional al monarhiei românești. Pentru a rezolva această problemă, însăși regina-mamă Elena însoțită de mama miresei, principesa Margareta, au hotărât să prezinte cazul în fața Sfântului Scaun, respectiv mergând în audiență la papa Pius al XII-lea. Papa nu a fost de acord cu dispensa.
La cererea papei Pius, Xavier ducele de Parma a emis o declarație prin care obiecta împotriva oricărei căsătorii fără acordul papei sau a familiei miresei, interzicându-le părinților miresei să participela ceremonie. În aceste circumstanțe familia miresei a fost reprezentată de unchiul matern al principesei, Erik al Danemarcei, care a condus mireasa la altar.
Lipsiți de avere, regele Mihai și Regina Ana au trăit o perioadă în Italia și în Marea Britanie, apoi s-au mutat în Elveția. Familia regală a încercat să vină în România în 1990 însă a fost oprită pe aeroportul Otopeni de regimul lui Ion Iliescu. În 1992, familiei regale i s-a permis să vină cu ocazia sărbătorilor pascale în România.
S-a bucurat de o popularitate uriașă, peste 1 milion de persoane ieșind în stradă cu această ocazie. Ion Iliescu a fost îngrijorat de această popularitate și a interzis familiei regale să mai vină în țară. Abia în 1997, după înfrângerea electorală a lui Ion Iliescu de către Emil Constantinescu, România i-a activat regelui Mihai cetățenia română.
Citiți și: Încă o mocăniță a fost „reînviată” în România și se bucură de un succes uriaș
Citiți și: 7 drumuri din România pe care trebuie să le parcurgi cu mașina măcar o dată în viață
