Urooj Qureshi, corespondent al BBC Travel, scrie despre călătoriile sale în România și, mai ales, despre un loc care i-a devenit foarte drag. Un loc despre care nu știu mulți români.
Mai jos, vă prezentăm relatarea jurnalistului de la BBC despre Timișoara și splendida sa baie din perioada otomană.
Habar nu aveam că una din piețele mele preferate din România ascunde un secret sub fațada sa europeană modernă, își începe Urooj Qureshi cronica.
Am auzit zvonuri că Piața Libertății din Timișoara era cândva locul unei magnifice băi turcești din perioada otomană, între 1552 și 1716, însă nu am văzut niciun semn al acestui lucru în afara unei plachete în limba arabă care există pe o clădire apropiată. Apoi, în septembrie 2014, m-am întors în orașul din Vestul României și am descoperit ceva incitant: arheologii au scos la suprafață baia veche de 400 de ani, numită Marele Hammam.
Excavările erau încă în curs, însă m-am interesat imediat și am aflat că arheologii au găsit mai mult decât o baie turcească.
Specialiștii săpau în zone diferite ale centrului istoric, iar trecutul oriental al orașului ieșea la suprafață, la propriu. Este foarte plăcut să vezi cum un oraș cu care ai dezvoltat deja o intimitate își dezvăluie o nouă față și oferă noi locuri de explorat. M-am simțit ca un călător în timp.
Timișoara a fost cucerită de Imperiul Otoman în iulie 1552. Sub conducerea albanezului Kara Ahmed Pașa, o armată de 16.000 de oameni a cucerit orașul și l-a transformat imediat în capitala regiunii Banat. Timp de mai mult de 160 de ani, Timișoara a fost controlată direct de sultan. Orașul era în prima linie a luptei pentru teritorii dintre otomani și austro-ungari.
Când am ajuns la escavările de la Grand Hammam, am putut observa cum ruinele unor camere antice și căile de circulație a aerului erau restaurate. M-am gândit la zecile de dăți când am fost înainte în Piața Libertății fără să am idee ce este sub ea. Piața este prinsă între Piața Unirii, un loc de întâlnire, cu cafenele și baruri, și Piața Operei, care găzduiește cele mai importante activități culturale și comunitare ale orașului.
Cele două piețe aglomerate fac ca Piața Libertății să pară o oază de calm, cu copacii săi umbroși. În secolul al XVII-lea, piața trebuie să fi fost, de asemenea, un loc propice contemplărilor. Băile turcești sunt mai mult decât locuri pentru relaxare și îmbăiere. Joacă un rol în viața civică și strâng oamenii aproape într-un cadru intim, dar și într-un context religios, de purificare a sufletului.
Marele Hammam avea 15 camere aranjate în jurul unei săli centrale. Tavanul era suspendat cu ajutorul unor coloane pătrate, care permiteau circulația aerului cald, produs în camera cuptoarelor. Fiecare cameră era echipată cu ventilații și șeminee. Baia era înconjurată de grădini și curțile interioare ale clădirilor învecinate – un cadru atât intim, cât și calm, ideal pentru conversații.
Despre Piața Sfântul Gheorghe, aflată la nici 100 de metri distanță, arheologul român Florin Drașovean a spus că este ”lumea zeilor, lumea celor morți și celor care trăiesc”.
În prima jumătate a secolului al XVIII-lea, căpitanul Francois Perette din armata imperială austriacă a desenat o hartă a Timișoarei, în care a însemnat câteva locuri-cheie ale perioadei otomane. Unul dintre cele mai importante era Marea Moschee din Timișoara. Evliya Celebi (1611-1682), un călător renumit din perioada otomană, a descris moscheea în jurnalul său ca fiind ”un mare sanctuar pentru rugăciune”. După cucerirea austriacă din 1716, moscheea a fost transformată în biserică și apoi demolată. O nouă biserică a fost construită pe acel loc, iar urmele moscheei au stat ascunse până în 2014.
Arheologii au mai găsit rămășițele unor case de lemn și ale unor apeducte în Piața Sfântul Gheorghe. Apeductele sunt printre primele sisteme de circulație a apei care au fost construite în România. Nu au fost construite de turci, însă aceștia le-au pus în folosire. De asemenea, în acest loc au fost găsite și peste 160 de mormite, cu osemintele învelite într-o singură bucată de pânză, cum cere tradiția islamică.
Pentru a-și păstra controlul politic asupra orașului, otomanii au acceptat oamenii cu etnii și credințe diferite și nu au intervenit în viața localnicilor. Chiar dacă în interior era un oraș sigur, Timișoara era amenințată constant din exterior, astfel că turcii au întărit fortificațiile orașului.
Ziduri de 3 metri grosime, păzite de soldați otomani, se înălțau în apropierea râurilor Bega și Timiș. Cucerirea orașului de către armata lui Eugen de Savoia, în 1716, a venit după un asediu îndelungat și o vreme neobișnuit de rea.
Arheologii cred că descoperirile recente de la Timișoara sunt doar începutul. Istoria orașului începe în antichitate, iar multe secrete așteaptă să fie dezlegate, oferind alte motive pentru a vizita piețele din Timișoara.
Dacă v-a plăcut acest articol, alăturați-vă, cu un Like, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook.
Recomandările editorilor GreatNews:
- Laptele praf pentru bebeluși, bombă cu efect întârziat? Câte românce mai alăptează
- Locuri de muncă în construcții. Oferte din Suedia, Austria, Germania, Franța și Polonia
- Încă 2 zile de reduceri uriașe la eMAG
- Campioni la mărinimie. Oamenii care trudesc pentru a salva satele României
