Vaccinul AstraZeneca a devenit cel mai nou vaccin împotriva noului coronavirus aprobat în Uniunea Europeană. La data de 29 ianuarie, Comisia Europeană a oferit producătorului o autorizație condiționată de punere pe piață.
Iată ce trebuie să știți despre vaccinul AstraZeneca menit să prevină infecția cu virusul SARS-CoV-2:
1. Vaccinul AstraZeneca, numit AZD1222, este dezvoltat de Universitatea Oxford din Marea Britanie în parteneriat cu AstraZeneca, aceasta din urmă fiind o companie farmaceutică britanico-suedeză cu sediul central în Cambridge, Anglia.
2. Vaccinul AstraZeneca utilizează un adenovirus simian modificat (care infectează cimpanzeii) care funcționează pe post de vector, adică precum un fel de „transportor” pentru a introduce în celula umană gena proteinei-țepușă de la coronavirus. Adenovirusul este unul atenuat, adică nu se poate replica / înmulți pentru a infecta organismul. În ceea ce privește gena pentru proteina-țepușă introdusă, cercetătorii au folosit genomul virusului SARS-CoV-2 secvenționat în Wuhan. După vaccinare, datorită proteinei-țepușă, sistemul imunitar al organismului va fi „învățat” să recunoască și să atace coronavirusul în cazul în care îl va întâlni în viitor.
Spre deosebire de vaccinul Pfizer, care folosește o „bulă” de grăsime pentru a transmite informația genetică a proteinei-țepușă, vaccinul produs de compania britanico-suedeză folosește acest adenovirus. Deoarece adenovirusul este mai solid și nu riscă să se dezintegreze la fel de ușor precum învelișul de grăsime folosit de Pfizer, vaccinul AstraZeneca nu trebuie stocat la temperaturi foarte joase, așa cum se întâmplă în cazul Pfizer.
Dacă vaccinul Pfizer trebuie ținut la -70°C±10°C, vaccinul AstraZeneca este stabil la temperatură de frigider (o fiolă nedeschisă poate fi ținută timp de 6 luni la 2-8 grade Celsius), ceea ce reprezintă un avantaj uriaș în procesul de vaccinare, în special când se pune problema vaccinării unor persoane din localități mai izolate. Teoretic, vaccinul AstraZeneca ar putea fi administrat și de medicii de familie sau la dispensarele de la sat.
Vaccinul este administrat intramuscular, preferabil în mușchiul deltoid al brațului.
3. Acest vaccin bazat pe un adenovirus nu este primul de acest fel aprobat în Uniunea Europeană. În iulie 2020 UE a probat un vaccin împotriva virusului Ebola dezvoltat de compania Johnson & Johnson. Vaccinarea completă constă în administrarea a două doze, prima dintre ele fiind dezvoltată pe baza unui adenovirus uman.
4. Vaccinul AstraZeneca se administrează în două doze. A doua doză trebuie administrată la 4-12 săptămâni după prima doză (așadar, nu mai devreme de o lună de la prima doză, dar nici mai târziu de 3 luni).
Ce conține vaccinul AstraZeneca
5. În afară de adenovirus și de informația genetică a proteinei-țepușe, vaccinul conține și următoarele substanțe (potrivit prospectului publicat în Marea Britanie):
– L-histidină (un aminoacid)
– monoclorhidrat monohidrat de L-histidină
– clorură de magneziu hexahidrat
– polisorbat 80
– etanol
– zaharoză
– clorură de sodiu
– edetat disodic dihidrat
– apă
Contraindicații în cazul vaccinului anti-COVID de la AstraZeneca
6. Vaccinul este contraindicat persoanelor care au alergii la una sau mai multe dintre substanțele conținute de vaccin.
Administrarea vaccinului ar trebui amânată în cazul persoanelor care au o stare febrilă acută, severă. În schimb, prezența unei infecții minore, ca de exemplu o răceală sau febră scăzută, nu ar trebui să amâne vaccinarea, se arată în prospectul vaccinului AstraZeneca publicat în Marea Britanie.
Vaccinul ar trebui administrat cu precauție celor care suferă de trombocitopenie (o anomalie la nivel sanguin care implică scăderea numărului de trombocite implicate în procesul de coagulare a sângelui, ceea ce poate duce la sângerări), precum și de oricare alte probleme de coagulare a sângelui, deoarece administrarea vaccinului poate implica sângerări sau vânătăi, care la rândul lor pot determina hemoragii.
7. În ceea ce privește sarcina, prospectul vaccinului menționează că există puține date cu privire la administrarea vaccinului unor femei însărcinate.
Studiile preliminare realizate pe animale nu arată efecte negative directe sau indirecte asupra dezvoltării embrionului, a fetusului sau a dezvoltării post-natale. Însă studiile pe animale nu au fost terminate.
Administrarea vaccinului AstraZeneca femeilor însărcinate ar trebui luată în calcul numai atunci când beneficiile posibile depășesc riscurile potențiale pentru mamă și făt.
Legat de alăptarea la sân, specialiștii arată că nu se știe dacă componentele vaccinului AstraZeneca sunt eliminate prin laptele uman.
Ce efecte adverse are vaccinul AstraZeneca
8. Cele mai frecvente efecte adverse resimțite de cei cărora le-a fost administrat vaccinul sunt următoarele:
– sensibilitate la locul injecției (peste 60% dintre cei vaccinați)
– durere la locul infecției (peste 50%)
– durere de cap (peste 50%)
– oboseală (peste 50%)
– mialgie (durere musculară) – peste 40%
– stare de rău (peste 40%)
– pirexie (stare febrilă) – peste 30%
– frisoane (peste 30%)
– artralgie (durere a articulațiilor) – peste 20%
– greață (peste 20%)
Potrivit prospectului vaccinului, cele mai multe reacții adverse au fost ușoare sau medii ca intensitate și, de regulă, au dispărut după câteva zile de la vaccinare. La nevoie se pot folosi analgezice, ca de exemplu paracetamol, pentru a ușura eventualele neplăceri cauzate de vaccinare.
Iată și alte efecte adverse, mai rare, dar care pot apărea (în paranteză este trecută frecvența fiecărui efect advers):
1. Adenopatie (inflamarea ganglionilor limfatici) – puțin frecventă (se poate întâlni de la 1 din 1.000 de persoane vaccinate până la 1 din 100 de persoane vaccinate);
2. Apetit redus – puțin frecvent
3. Amețeală – puțin frecventă
4. Dureri abdominale – puțin frecvente
5. Hiperhidroză (transpirație excesivă) – puțin frecventă
6. Prurit (mâncărime intensă a pielii) – puțin frecventă
7. Iritații ale pielii – puțin frecvente
Ceva mai des s-a întâlnit voma – (de la 1 din 100 de persoane vaccinate până la 1 din 10 persoane vaccinate).
Pe cine a fost testat vaccinul de la Oxford
9. Vaccinul AstraZeneca a fost testat în cadrul a 4 studii clinice realizate în Marea Britanie, Brazilia și Africa de Sud. În total, 23.745 de participanți la studii au primit fie vaccinul AstraZeneca, fie placebo. Toți participanții aveau o vârstă mai mare sau egală cu 18 ani.
12.021 dintre participanți au primit cel puțin o doză de vaccin.
Dintre aceștia, 90,3% aveau vârste cuprinse între 18 și 64 de ani, iar 9,7% aveau de la 65 de ani în sus.
Cei mai mulți dintre participanți au fost albi (75,5%), 10,1% negri, iar 3,5% asiatici. 55,8% au fost femei, iar 44,2% bărbați.
Ce eficiență are vaccinul AstraZeneca
10. Este important de menționat însă că, în momentul în care a recomandat folosirea vaccinului AstraZeneca în UE, Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) a luat în calcul doar modul în care vaccinul a funcționat în două dintre studii (unul realizat în Marea Britanie și cel realizat în Brazilia). În cadrul celorlalte două studii s-au înregistrat mai puțin de 6 cazuri de COVID în fiecare dintre ele, prea puține din punct de vedere statistic pentru a putea fi luate în calcul în măsurarea eficienței vaccinului.
De asemenea, deoarece vaccinul va fi administrat în două doze standard, la interval de 1-3 luni, Agenția s-a concentrat pe analizarea rezultatelor obținute în cazul persoanelor care au fost supuse acestui regim de vaccinare (și nu asupra celor care au primit, de pildă, o jumătate de doză, urmată de o doză întreagă – regim despre care compania AstraZeneca a anunțat că a demonstrat o eficiență de 90%; acest regim de vaccinare nu a fost însă aprobat nici în Marea Britanie).
Concluzia Agenției a fost că eficiența vaccinului AstraZeneca este de 60,5% (concret, în grupul de 5.258 de persoane vaccinate au apărut 64 de cazuri de COVID-19, față de 154 în grupul celor 5.210 care au primit placebo).
Dincolo de acest lucru, relevant este și un alt aspect menționat de prospect. Deși eficiența vaccinului este mai mică decât cea a altor vaccinuri anti-COVID (Pfizer și Moderna au o eficiență de aproximativ 95%), vaccinul AstraZeneca pare să protejeze destul de bine împotriva infecțiilor severe cu COVID. Conform prospectului aprobat în Marea Britanie, numărul de spitalizări în rândul celor care au primit vaccinul a fost de două, față de 16 în cazul grupului de control. De asemenea, niciunul dintre cei vaccinați nu a făcut o formă severă de COVID, față de 2 persoane din celălalt grup.
11. Agenția Europeană pentru Medicamente mai arată că cei mai mulți dintre participanții la studiile clinice ale AstraZeneca aveau între 18 și 55 de ani. Potrivit EMA, deocamdată nu există suficiente date cu privire la participanții de peste 55 de ani pentru a calcula cât de bine va funcționa vaccinul în cazul acestor persoane.
Pe de altă parte, EMA arată că și acest grup se poate aștepta să fie protejat în fața COVID, mai ales deoarece și vârstnicii care au fost vaccinați cu AstraZeneca în cadrul studiilor au dezvoltat un răspuns imunitar. Prin urmare, experții EMA au considerat că vaccinul poate fi folosit și în cazul vârstnicilor. Studiile clinice, care au inclus un procent mai mare de persoane în vârstă, continuă, iar mai multe informații privind eficiența urmează să fie făcute publice.
Agenția Italiană a Medicamentelor a anunțat deja că recomandă vaccinarea preferențială cu vaccinul AstraZeneca a persoanelor cu vârste cuprinse între 18 și 55 de ani, iar a celor mai în vârstă cu Pfizer și Moderna.
O situație similară se întâlnește în Germania. Aici, Comisia pentru Vaccinare din cadrul Institutului Robert Koch a recomandat Guvernului ca vaccinul AstraZeneca să nu fie folosit în cazul persoanelor de peste 65 de ani deoarece nu există suficiente date care să-i demonstreze eficiența în cazul acestei categorii de vârstă.
Însă Marea Britanie a adoptat o poziție complet diferită, iar experții din această țară îl recomandă indiferent de vârstă. Prima persoană care a primit vaccinul AstraZeneca în Marea Britanie a fost Brian Pinker, un bătrân în vârstă de 82 de ani.
Rămâne de văzut ce decizie vor lua autoritățile din România.
Câte doze din vaccinul AstraZeneca va primi UE
12. Conform contractelor cu AstraZeneca, Uniunea Europeană trebuie să primească 400 de milioane de doze de vaccin, care ar ajunge pentru imunizarea a 200 de milioane de cetățeni ai UE.
Numărul uriaș de doze ar putea să grăbească enorm campania de vaccinare din țările blocului comunitar, care are o populație totală de 448 de milioane de oameni (inclusiv cu minori).
13. Într-un interviu la postul de televiziune Digi24, Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei de vaccinare din România, a declarat că primele doze de vaccin de la AstraZeneca ar urma să vină după 9 februarie. Potrivit acestuia, România va primi lunar în jur de 800.000 de doze de vaccin AstraZeneca.
V-ar putea interesa și:
Mesajul unei mame cu un copil bolnav: „Populația trebuie să protejeze prin vaccinare și pe cei care nu se pot vaccina”
Mărturia a 2 români care nu au crezut în COVID. Dar s-au îmbolnăvit: „Simțeam cum se mișcă un intrus în corp”
De ce de peste 35 de ani nu avem vaccin pentru HIV, dar cel anti-COVID a fost gata în mai puțin de 1 an
Mărturia unei mame care s-a răzgândit în privința vaccinurilor. Ce regretă cel mai mult
Două tâmpenii care s-au viralizat de când a început vaccinarea anti-COVID în România
Foto: Joel Rodrigues / Agência Brasília / Wikipedia / KitzD66 / pixabay.com
