Parchetul General a publicat astăzi analiza pe care a realizat-o în ceea ce privește constituționalitatea noului Cod penal.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a anunțat că a identificat nu mai puțin de 21 de articole din Codul penal care conțin aspecte de neconstituționalitate.
Documentul publicat de Parchetul General sintetizează observațiile primite de la unitățile și structurile specializate de parchet din cadrul Ministerului Public.
Printre articolele cu probleme se numără:
Articolul 297 – Abuzul în serviciu
Iată ce spune Parchetul General despre modificarea acestui articol, modificare ce îl scapă de închisoare pe liderul social-democrat Liviu Dragnea:
„Modificarea textului încalcă dispozițiile Convenției Națiunilor Unite împotriva corupției adoptată la New York la 31 octombrie 2003, ratificată de România prin Legea 365 din 15 septembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial nr. 903/05 octombrie 2004 și, prin aceasta, dispoziția înscrisă în articolul 11 din Constituția României.
Potrivit articolului 19 din Convenție, ”fiecare stat parte trebuie să adopte măsurile legislative și alte măsuri care se dovedesc a fi necesare pentru a atribui caracterul de infracțiune, în cazul în care actele au fost săvârșite cu intenție, faptei unui agent public de a abuza de funcțiile sau de postul său, adică de a îndeplini ori de a se abține să îndeplinească, în exercițiul funcțiilor sale, un act cu încălcarea legii, în scopul de a obține un folos necuvenit pentru sine sau pentru altă persoană sau entitate”.
Forma propusă în proiectul de modificare, care restrânge nepermis de mult domeniul de aplicabilitate al infracțiunii, reprezintă o încălcare a acestei obligații instituită în sarcina statelor parte și, implicit, a dispoziției constituționale înscrise în articolul 11 potrivit căreia ”Statul român se obligă să îndeplinească întocmai şi cu bună-credință obligațiile ce-i revin din tratatele la care este parte” iar, ”tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern”.
Reglementarea propusă prin textul de modificare a articolului 297 Cod penal este de natură să conducă la excluderea din sfera răspunderii penale a unor fapte ilicite care presupun exercitarea de către funcționarii publici a îndatoririlor de serviciu în mod necinstit și incorect, afectând prin aceasta drepturile și interesele cetățenilor și ale persoanelor juridice.
Modificarea textului restrânge nepermis de mult domeniul de aplicare a răspunderii penale a funcționarului public prin cerința ca obținerea folosului 19 material necuvenit să fie pentru ”sine, soț, rudă sau afin până la gradul II inclusiv”. Limitarea sferei beneficiarilor folosului material necuvenit doar la soț, părinți, frați și afini până la gradul II, legalizează practic celelalte fapte de abuz în serviciu ale funcționarului public săvârșite cu scopul de a obține un folos material necuvenit pentru alte rude apropiate sau alte persoane.
Concret, funcționarul public, este apărat de răspunderea penală dacă prin neîndeplinirea sau îndeplinirea prin încălcarea atribuțiilor reglementate în mod expres de lege, ordonanțe de urgente sau ordonanțe de guvern asigură un folosul material necuvenit pentru alte rude apropiate (nepoți, veri etc), concubini, prieteni sau persoane cu care au stabilit diverse înțelegeri sau parteneriate.
Modificările propuse, care elimină pedeapsa complementară a interzicerii exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică, creează premisele ca funcționarul care a săvârșit o faptă de abuz în serviciu să-și poată desfășura în continuare activitatea în funcția publică, chiar dacă și-a exercitat în mod necinstit și incorect atribuțiile de serviciu ce-i reveneau. Eliminarea pedepsei complementare a interzicerii ocupării unei funcții publice, în raport cu alte infracțiuni la care aceasta este prevăzută, este contrară principiului conform căruia situații similare trebuie să primească rezolvări legale similare.
Prin aceasta legea capătă un caracter aleatoriu și nu rațional, coerent. Instituirea de norme în mod nerațional, prin selectarea de către legiuitor în mod aleatoriu dintre conduitele periculoase a celor pe care le incriminează, nu corespunde exigențelor legiferării în cadrul statului de drept, contravenind astfel dispoziției consacrate de art. 1 alin 3 din Constituție”.
Articolul 112 – Confiscarea extinsă
„În privința confiscării extinse, în paragr. 21 al Directivei se arată expres: „Confiscarea extinsă ar trebui să fie posibilă în cazul în care o instanță consideră că bunurile în cauză sunt rezultatul unor activități infracționale. Aceasta nu înseamnă că trebuie să se constate că bunurile în cauză sunt rezultatul unor activități infracționale. Statele membre pot prevedea, de exemplu, că este suficient ca instanța să evalueze pe baza probabilităților sau să poată prezuma în mod rezonabil că este semnificativ mai probabil ca bunurile în chestiune să fi fost obținute în urma unor activități infracționale decât din alte activități”, arată specialiștii de la Parchetul General
Articolul 154 – Termenele de prescripție a răspunderii penale
Cum motivează procurorii de la Parchetul General neconstituționalitatea:
„Reducerea termenului general de prescripție a răspunderii penale în cazul infracțiunilor pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, până la 20 de ani şi în cazul infracțiunilor pentru care lege prevede pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, până la 10 ani, constituie soluții legislative care, pe de o parte, încalcă exigențele consacrate în paragraful 34 din Decizia Curții Constituționale nr. 224/2017, iar pe de altă parte, afectează echilibrul între dreptul statului de a trage la răspundere penală persoanele care săvârșesc infracțiuni, răspunzând unui interes general şi drepturile persoanelor care beneficiază de prescriptibilitatea răspunderii penale.
De exemplu, reducerea semnificativă a termenelor de prescripții în cazul infracțiunilor contra persoanei nu este de natură să asigure un just echilibru între drepturile persoanelor inculpate pentru săvârșirea acestui tip de infracțiuni și drepturile persoanelor prejudiciate prin comiterea lor, 11 nerăspunzând nici interesului general de sancționare a infracțiunilor contra persoanei”.
Articolul 291 – Traficul de influență
„Modificarea operată prin introducerea condiției ca promisiunea să fie urmată de intervenția la funcționarul public, contravine obligațiilor asumate prin ratificarea Convenției penale privind corupția a Consiliului Europei referitoare la incriminarea traficului de influență. Potrivit art. 12 din Convenție statele trebuie să adopte măsuri legislative pentru a prevedea ca infracțiune fapte precum cele descrise în art. 291„indiferent dacă influența este sau nu este exercitată ori dacă influența presupusă produce sau nu produce rezultatul dorit”, se arată în document.
Articolul 100 – Condițiile eliberării condiționate în cazul pedepsei închisorii
Articolul 367 – Constituirea unui grup infracțional organizat
„Având în vedere modul în care au fost adoptate o serie de modificări ale Codului penal și Codului de procedură penală, fără a fi luate în considerare observațiile și propunerile formulate de către Consiliul Superior al Magistraturii și asociațiile profesionale ale judecătorilor și procurorilor, fără a exista o consultare și o colaborare reală cu instituțiile judiciare învestite cu aplicarea legislației penale, analiza realizată în cadrul Ministerului Public a fost înaintată subiecților cu drept de sesizare a Curții Constituționale”, a mai anunțat Parchetul General.
AICI puteți citi întregul document.
Tăriceanu: Tudorel Toader a propus eliminarea completă a abuzului în serviciu
