„Poate că actuala criză din Ungaria ne va ajuta să nu ne întoarcem la vechi mituri naționale”

protest_ungaria
Proteste în Ungaria / Foto: Bujatt Wikimedia Commons

Noua constituție a Ungariei, intrată în vigoare la 1 ianuarie 2012, i-a adus deja statului vecin neplăcerea lansării unei proceduri de încălcare a normelor comunitare. În timp ce premierul Viktor Orban și Fidesz, partidul aflat la guvernare, au lăudat noua lege fundamentală, numeroase voci europene au criticat constituția al cărei preambul vorbește despre Sfânta Coroană, creștinism și luptele din Evul Mediu.

Într-un interviu pentru GreatNews, Paul Gradvohl, specialist în civilizația Europei centrale și lector la Universitatea din Lorena – Nancy II, a explicat de ce miza situației actuale din Ungaria este una europeană: „Cum ar putea Uniunea Europeană să devină un spațiu al cooperării și al încrederii dacă este posibil ca o țară să se abată de la calea democratică, să proclame valori naționale exclusiviste în timp ce Guvernul său deposedează opoziția și pe toți cetățenii de o parte din instrumentele legale pe care le au pentru a controla ce se întâmplă în țară”?

GreatNews.ro: În luna ianuarie am văzut două mari proteste în Budapesta. La primul au participat zeci de mii de cetățeni care au demonstrat împotriva lui Viktor Orban și a noii constituții. În urmă cu trei săptămâni a fost o altă manifestație, la care au venit peste 100.000 de persoane (Ministerul de Interne și primul-ministru au spus că au participat 400.000 de oameni). Pare că opinia publică din Ungaria este împărțită când vine vorba de noua constituție și că o parte din cetățeni sunt de acord cu textul acesteia și cu tonul ei naționalist. Cum ați descrie opinia publică din Ungaria?

p.gradvohlPaul Gradvohl: Cea mai mare parte a poporului ungar nu a demonstrat și pur și simplu se luptă pentru propria supraviețuire în vremuri foarte dificile. Peste 80% din cetățeni sunt pesimiști vizavi de starea actuală a țării. Protestul împotriva noii constituții trebuie înțeles ca o mișcare destul de improvizată (oamenii au ieșit în stradă în timp ce politicienii Fidesz sărbătoreau la Operă votarea noii constituții – n.r.). Politicienii au transmis discursuri autosuficiente în clădirea Operei și apoi au ieșit printr-o ușă laterală, iar forțele de poliție au lăsat un grup de demonstranți de extremă dreapta, favorabili noii constituții, să atace marșul de protest.

Așa-numitul marș al păcii, organizat după câteva săptămâni de un mic grup de ideologi și oameni de afaceri de dreapta, pro-guvern, a fost o operațiune de turism politic planificată cu grijă, puternic finanțată, cu o mulțime de oameni care au venit din diferite orașe și sate de provincie și din țările vecine. Erau atât de incoerenți când erau intervievați, că tăcerea era singura metodă de a evita o paradă naționalistă prea agresivă. Implicarea personală a lui Viktor Orban este remarcabilă deoarece a încercat să folosească această demonstrație drept ultimă dovadă pentru susținerea sa populară. După spusele sale, el beneficiază acum de o susținere populară mai mare decât toată conducerea politică din anii 1989-1990.

Dar această revendicare face parte dintr-o campanie de comunicare ce încearcă să asocieze grupul tot mai mic al suporterilor Fidesz și sfera de extremă dreapta într-o mișcare care să impună ideea unei revoluții anti-comuniste întârziate, impunând suveranitatea Ungariei printr-o politică foarte solidă de excludere orientată împotriva tuturor persoanelor, grupurilor sau instituțiilor care nu sunt considerate de încredere.

AICI puteți consulta textul noii constituții din Ungaria, în limba engleză.

Preambulul constituției precizează că suveranitatea se află în națiunea ungară și face multe referiri la Ungaria medievală și la trecutul ei glorios. Care este explicația pentru acest naționalism inserat în legea fundamentală, ce încearcă executivul să obțină?

Acesta este un al doilea element al construcției ideologice oficiale. Orban este văzut ca un nou Sfânt  Ștefan. În aceeași zi în care politicienii au sărbătorit noua constituție, ei au avut înainte o vizionare privată a unei expoziții dedicate eroii naționali, regii și sfinții au fost subiectul de discuție. Mesajul este clar. În primul rând, că istoria votează pentru Orban. El este noul erou care luptă împotriva invadatorilor și care îi arată poporului drumul. În al doilea rând, că Ungaria se va întoarce la vechea ei constituție (doctrina Sfintei Coroane – n.r.), noua lege fundamentală fiind o a doua întruchipare a acestui text etern (de fapt, un miraj). Acest lucru înseamnă că doar cetățenii ungari cu descendență ungară sunt importanți cultural și politic. Romii, evreii, germanii, slovacii, românii … sunt cetățeni de mâna a doua. Aduce foarte mult cu modul de gândire tipic pentru „România mare”.

„Crezul național” care introduce legea fundamentală este un exemplu de luptă culturală ideologică menit să provoace dezbateri fără sfârșit care să-i favorizeze pe naționaliști în fața cosmopoliților, având puternice nuanțe antisemite indirecte. Dar statul nu poate fi guvernat prin intermediul constituției. Așa că Fidesz s-a folosit de noul text pentru a introduce legi care să permită un control constituțional mai slab asupra statului, într-un context în care proprietatea privată nu mai este atât de solid stabilită. De asemenea, a creat un set de instituții, cu mandate îndelungate pentru șefii lor, care ar putea să ofere Fidesz capacitatea de a sabota politicile în cazul în care ar pierde la alegeri.

Este nevoie de o atenție specială pentru a înțelege două lucruri. Datorită diferitelor trucuri tehnice, procesul de legiferare din Parlament va fi redus și mai mult la ceea ce ar putea fi numit o dezbatere Potemkin (o falsă dezbatere – n.r.). Iar constrângerile bugetare, susținute oficial, pe care Ungaria le-a acceptat săptămâna trecută la summit-ul european, reprezintă, într-o anumită măsură, o iluzie: controlul bugetar este îndulcit deoarece mijloacele autonome de controlare a politicilor economice oficiale sunt reduse drastic. Chiar dacă Guvernul va renunța la planul său de a controla direct Banca Centrală, tot vor considera că un stat centralizat este soluția pentru orice – cultură, economie, informație.

Deși legislația media nu este inclusă în pachetul constituțional, controlul exercitat asupra mass media de stat, care a devenit o tradiție solidă, este un aspect dureros al politicii Fidesz. De fapt, ei pur și simplu au injectat sume mari de bani în instituții care și-au pierdut audiența și audiența este obligată să se bazeze pe surse limitate de informații de bază, printre care MTI, agenția de presă, și ea aflată total sunt control politic. Pentru a închide cercul, trecutul și prezentul trebuie să se potrivească într-o grilă de interpretare cuprinzătoare și națională.

Preambulul constituției subliniază „rolul creștinismului în conservarea națiunii”, iar constituția include vederi religioase conservatoare precum recunoașterea embrionului ca ființă umană sau căsătoriile tradiționale dintre bărbați și femei. Dar, potrivit Eurobarometrului, doar 44% dintre unguri cred în Dumnezeu. De ce legiuitorii au subliniat credința creștină în constituție?

Să ne amintim de lupta Fidesz pentru a reinstala autoritatea, fie prin solidaritate istorică cu Ungaria lui Horthy, fie prin căutarea unei legitimări religioase. În viziunea mitică a Guvernului ungar, Ungaria intră acum într-o nouă etapa de creștinare. Sau mai bine spus, este unul dintre scopurile sale.

După ce a fost criticat de instituțiile europene, Viktor Orban a părut să dea înapoi. A declarat că Guvernul este gata să se consulte în privința tuturor aspectelor și că problemele pot fi rezolvate ușor. Ce credeți că va face Guvernul Ungariei de acum înainte? Poate executivul să recâștige încrederea instituțiilor europene?

Ar putea fi o dramă dacă în două luni Ungaria nu primește ajutorul FMI și al UE pentru a-și micșora ratele pe care trebuie să le plătească pentru a se împrumuta de pe piețele internaționale. Este o tragedie și dacă în 2013 Ungaria nu mai primește fonduri europene. Așa că Guvernul va da înapoi în anumite chestiuni.

Dar problema este democrația europeană, după cum spune domnul Orban în interviul publicat recent în „Le Monde”. Bineînțeles, în momentul în care pretinde că este un democrat plebeu care își apără poporul datorită taxei unice, și când face aluzie la lipsa de democrație din Europa deoarece nu poate să facă tot ceea ce el consideră că ar trebui, cred că provocarea la adresa democrației se află în altă parte.

Așa cum însăși doamna Merkel a spus la Davos, Uniunea Europeană ar trebui să se îndrepte spre politici comune de securitate socială (și fiscale), iar ungurii știu că se sprijină pe susținerea și fondurile europene. Este timpul ca Parlamentul European să acționeze ca o instituție responsabilă. E timpul ca cetățenii europeni să se maturizeze. Cum ar putea Uniunea Europeană să devină un spațiu al cooperării și al încrederii dacă este posibil ca o țară să se abată de la calea democratică, să proclame valori naționale exclusiviste în timp ce Guvernul său deposedează opoziția și pe toți cetățenii de o parte din instrumentele legale pe care le au pentru a controla ce se întâmplă în țară?

Miza este foarte mare. Atât pentru Ungaria, cât și pentru Uniunea Europeană. În 2010, Orban, care a fost ales pentru a stopa corupția și pentru a stabili o ordine democratică transparentă, nu a vorbit despre noua răsturnare instituțională. În interviul din „Le Monde”, Viktor Orban a folosit într-adevăr modelul chinez pentru a spune că democrația europeană trebuie revizuită, și pentru a le cere  intelectualilor să conceapă o nouă ordine democratică.

De ce să nu îi luăm cuvintele în serios și să sugerăm o întărire a democrației europene de-a lungul unor coordonate clare precum protejarea integrității personale (împotriva torturii, de exemplu), dreptul la viață privată, echilibrul și controlul reciproc al puterilor, multilingvism, libertatea informației (care limitează puterile administratorilor de stat sau privați), refuzul oricărei discriminări nedrepte, participare politică și socială activă, cooperare europeană, angajament față de educație și instruire pe parcursul întregii vieți ca drepturile umane de bază, dreptul copiilor la protecție, susținere a Curții Penale Internaționale. Deși poate părea surprinzător, sunt foarte puține sisteme democratice, dacă într-adevăr există, care să satisfacă această listă de cerințe de bază. Poate că actuala criză din Ungaria ne va ajuta pe noi, europenii, să facem un pas înainte și să clădim o mai mare libertate pentru copiii noștri, și nu să ne întoarcem la vechi mituri naționale și fundături.

Peste 1.500 de cetățeni europeni au semnat o petiție critică la adresa noii constituții a Ungariei. Petiția a fost redactată în mai multe limbi europene, inclusiv în română, și va fi transmisă reprezentanților celor mai importante instituții ale Uniunii Europene: Parlamentul, Comisia și Consiliul.

În același timp, pe Facebook s-a creat grupul „Să ne mobilizăm pentru Ungaria, să ne mobilizăm pentru Europa”. Unul dintre principalele scopuri ale grupului este de a „ajuta la restaurarea spiritului democratic în instituțiile ungare”.

Dacă ți-a plăcut acest articol, dă-ne un like pe pagina noastră de Facebook.