Parlamentul European a votat marți recomandarea de primire a României în spațiul Schengen, fără legătură cu raportul MCV. Au fost 514 voturi „pentru”, 107 „împotrivă” și 38 de abțineri. Decizia finală îi aparține Consiliului Uniunii Europene.
Comisia Libertăţilor Civile (LIBE) a reiterat în 5 noiembrie recomandarea adresată miniştrilor statelor membre Uniunii Europene (UE) de a aproba rapid aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, ca membre cu drepturi depline.
Ce presupune acceptarea României în spațiul Schengen? Se vor suspenda controalele la frontierele interne maritime și aeriene și vor fi eliminate controalele la frontierele interne terestre.
„Comisia Libertăţilor Civile a reafirmat că Bulgaria şi România ar trebui să devină membre cu drepturi depline ale spaţiului Schengen şi a respins perspectiva unei aderări parţiale, mai întâi cu frontierele aeriene şi maritime şi apoi cu frontierele terestre”, a declarat, la începutul lunii noiembrie, raportorul Serghei Stanişev, din cadrul grupului parlamentar european al socialiştilor şi democraţilor (S&D).
PE a dat undă verde aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen încă din iunie 2011 şi şi-a reiterat poziţia în mai multe rânduri, în urma acestei rezoluţii legislative.
În prezent, atât România, cât şi Bulgaria aplică în mod parţial acquis-ul Schengen, iar controale sunt efectuate la frontierele ambelor ţări.
Hotărârea finală cu privire la aderarea deplină a celor două ţări la spaţiul Schengen este luată prin vot – cu unanimitate – de către miniştrii din cele 28 de state membre, în cadrul Consiliului.
Președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, și-a exprimat speranța, săptămâna trecută, la Bruxelles, după întâlnirea cu reprezentanți ai guvernului României că țara noastră va fi primită în Schengen în mandatul actualei Comisii și a subliniat că „mai sunt eforturi de făcut”.
