Înalta Curte de Casație și Justiție a decis miercuri seară eliberarea mai multor persoane condamnate în trei dosare celebre. Avocații lor au cerut eliberarea invocând ilegalitatea completurilor de cinci judecători. Ilegalitatea a fost stabilită de Curtea Constituțională.
Rudel Obreja, Constantin Niță și Dan Șova au fost eliberați. De asemenea, magistrații instanței supreme au decis să suspende pentru fosta șefă DIICOT, Alina Bica, pedeapsa de 4 ani cu executare.
Dan Șova. Fost ministru al Transporturilor, acesta a fost condamnat la o pedeapsă de 3 ani de închisoare cu executare, după ce a fost acuzat că a primit mită 100.000 de euro pentru a asigura încheierea unui contract între CET Govora și o firmă de avocatură.
„Sincer, nu mă așteptam la această decizie. Am fost condamnat cu o decizie de 3-2, iar judecătorul care a înclinat balanța a fost tocmai cel care nu avea ce să caute în complet. Închisoarea a fost o experiență umilitoare”, a declarat Dan Șova la ieșirea din penitenciar.
Rudel Obreja. A primit o condamnare de 5 ani de închisoare pentru evaziune fiscală și complicitate la luare de mită, în dosarul „Gala Bute”. În aceleași dosar a fost condamnată și Elena Udrea, la șase ani de detenție.
„Suntem victimele unui complot. Ce s-a întâmplat la completurile de 5 este o imensă ticăloșie. Haideți să ne imaginăm că oamenii ăștia, 40 de judecători ai Secției Penale, erau incompetenți și cinci ani de zile, oameni ăștia nu au știut că activează într-o semilegalitate, într-o nelegalitate, de fapt.
Nu putem să-i bănuim însă de nepricepere pentru că oamenii ăștia au cărți, deci știu foarte bine ce făceau. Și atunci, prin intermediul acestor subterfugii, acesta este unul dintre ele, se infiltrau oamenii sistemului pentru a fi date soluțiile pe care ei le doreau. Asta s-a întâmplat și la noi în dosar”, a declarat Rudel Obreja, la ieșirea din închisoare.
Constantin Niţă. Fost ministru al Energiei, a fost condamnat în iunie 2018 la 4 ani închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, el fiind acuzat de DNA că ar fi primit bani de la omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu.
Contestațiile în anulare au fost depuse după decizia Curții Constituționale din 7 noiembrie, în soluționarea, la sesizarea premierului, a conflictului juridic dintre Parlament și Înalta Curte de Casație și Justiție.
În sesizarea depusă la CCR se invoca refuzul Curții Supreme de a trage la sorți judecătorii din completurile de 5, după modificarea legii în acest an. Curtea a decis însă că, din 2015, această lege a fost încălcată.
