Locuri neștiute din București. 8 destinații splendide pentru plimbări tihnite

locuri neștiute din bucurești
Foto: Andreea Dogar / GreatNews

Vara este aici, iar vremea se anunță călduroasă în zilele următoare, așa că am alcătuit o listă cu locuri neștiute din București pe care vă invităm să le descoperiți în plimbările din weekend-urile care urmează.

Locuri neștiute din București: o casă-muzeu la marginea capitalei

 

1. Cei care ajung pe strada Dr. Nicolae Minovici nr. 3 din nordul Bucureștiului, aproape de Casa Presei Libere și de Fântâna Miorița, vor da peste o casă atipică pentru arhitectura capitalei.

Casa este construită în stilul Tudor (stil arhitectural englezesc din secolele XV-XVI), cu cărămidă și bârne din lemn pe fațadă, amintind și de locuințele răspândite în spațiul german.

Construită între anii 1941-1942, casa inginerului Dumitru Furnică-Minovici a avut un cost exorbitant, de peste 7 milioane de lei-aur (monedă de la 1942; pentru comparație, o mașină foarte scumpă de la acea dată costa cam 5.000 de lei-aur). Suma de 7 milioane de lei-aur reprezintă doar costul materialelor și al meșterilor (nu include și obiectele de artă din interior).

Furnică-Minovici și arhitectul Enzo Canella au făcut peste 400 de schițe până au ajuns la forma finală a locuinței, care a fost construită de meșteri austrieci, germani și italieni, se arată în volumul „Oameni și locuri. Istoria și arhitectura a șase clădiri de patrimoniu din sectorul 1, București”

„Mult timp mi-a trebuit până să mă hotărăsc în ce stil ar fi mai nimerit să construiesc casa în care urma să fie expusă colecția, dorind în primul rând să realizez o concordanță între stilul casei și obiectele din interior. De aceea, ani de-a rândul am făcut zeci, mai curând sute de schițe după detalii de arhitectură a vechilor construcții, căutând cea mai nimerită soluție arhitectonică”, povestea colecționarul Dumitru Minovici.

Muzeul de Artă Veche Apuseană "Ing. Dumitru Furnică-Minovici"
Foto: Andreea Dogar / GreatNews

După câțiva ani, soții Minovici au donat casa Academiei Române, iar în locuință a luat naștere un muzeu, în aprilie 1946 (actualul Muzeu de Artă Veche Apuseană „Ing. Dumitru Furnică-Minovici”).

Colecția cuprinde o bibliotecă și piese de artă europeană din secolele XV-XIX: arme vechi, trofee vânătorești, statui din bronz și din piatră, vitralii austriece, germane, elvețiene, mobilier în stil gotic și renascentist, tablouri ale unor pictori italieni, flamanzi și germani. Dincolo de arta apuseană, în muzeu există și covoare orientale (unul din Irak și unul din Siria, acesta din urmă vechi din secolul al XVII-lea).

locuri neștiute din bucurești Muzeul de Artă Veche Apuseană "Ing. Dumitru Furnică-Minovici"
Grădina interioară a muzeului. Foto: Andreea Dogar / GreatNews
Muzeul de Artă Veche Apuseană "Ing. Dumitru Furnică-Minovici"
Foto: Andreea Dogar / GreatNews

Toate obiectele au fost cumpărate de Dumitru Minovici la licitații.

Încăperea cea mai impresionantă este livingul de la parter. Lungă de 12 metri și înaltă de 8, aceasta cameră are practic înălțimea a 3 etaje. Ea este totodată și camera principală a muzeului. Legătura cu etajele superioare se face printr-o superbă scară interioară din lemn în stil gotic francez.

În total, casa-muzeu are 27 de camere și 76 de obiecte expuse, precum și o grădină cu trandafiri și statui din piatră.

locuri neștiute din bucurești Muzeul de Artă Veche Apuseană "Ing. Dumitru Furnică-Minovici"
Grădina interioară a muzeului. Foto: Andreea Dogar / GreatNews
Muzeul de Artă Veche Apuseană "Ing. Dumitru Furnică-Minovici"
Foto: Andreea Dogar / GreatNews

Locuri ascunse în București: „castelul de sub iederă”

 

2. Pe strada Popa Nan la numărul 32, colț cu strada Mecet, se află o vilă superbă, atât de mare încât pare mai degrabă un bloc.

La origine însă, acest imobil chiar a fost locuința unei singure familii. Construită în stil mediteranean, cu arcade elegante, coloane din piatră în stil grecesc și uși din fier forjat, acoperită de o plapumă de iederă groasă, casa-bloc i-a aparținut unui medic pe nume Florescu.

casa popa nan numărul 32
Foto: Andreea Dogar / GreatNews

Potrivit publicației „Arhitectura. Revista Uniunii Arhitecților din România fondată în 1906”, casa este unul dintre cele mai apreciate proiecte ale arhitectului George Damian.

Clădirea a fost proiectată în anul 1942, și are un regim de înălțime D+P+2E+M (demisol + parter + două etaje + mansardă), fiind peste media de P+1 a zonei. „Toate acestea îi conferă un statut privilegiat, de reper, și în ziua de azi”, notează Dragoș Popescu în revista „Arhitectura”.

La parterul supraînălțat, imobilul dispunea de 3 căi de acces: una separată, pentru apartamentul familiei doctorului Florescu; a doua comună pentru etajele superioare și pentru clinica de radiologie conectată cu locuința proprietarilor; și o a treia pentru servitori și pentru o serie de apartamente mai mici, situate tot la etajele superioare (aici locuiau servitorii, care erau chemați cu ajutorul unor sonerii dacă era nevoie de ei).

casa popa nan numărul 32
Foto: Andreea Dogar / GreatNews

Andrei Bărănescu, un locatar în vârstă de 60 de ani din imobilul de pe strada Popa Nan, a povestit pentru GreatNews că imobilului i se mai spune și „castelul de sub iederă”. În timpul regimului comunist, autoritățile au confiscat imobilul, iar doctorul Florescu a ajuns la închisoare.

casa popa nan numărul 32
Foto: Andreea Dogar / GreatNews

După confiscare, în cea mai mare parte a apartamentelor au ajuns să locuiască oameni cu funcții în Partidul Comunist. Interpreta de muzică populară, ușoară și lăutărească Maria Tănase a primit și ea un apartament cu sufragerie, scară interioară și 4-5 camere (aici s-a și stins din viață, în anul 1963).

Acum, în imobil locuiesc 17 familii.

Locuri neștiute din București: o grădină pitită între blocuri

 

3. Finalizat în anul 2010, complexul rezidențial North Area Lake View Residences, aflat pe strada Zăgazului, în apropiere de stația de metrou Aurel Vlaicu, are o grădină superbă, plină de brazi, arbuști și flori roșii, roz, violet și albe.

complexul rezidențial North Area Lake View Residences
Foto: Andreea Dogar / GreatNews

Pentru a o descoperi trebuie să urcați treptele complexului ce duc spre această grădină interioară, parțial ascunsă între blocurile înalte de 8 etaje. Din stradă nu este vizibilă toată grădina.

complexul rezidențial North Area Lake View Residences
Foto: Andreea Dogar / GreatNews
complexul rezidențial North Area Lake View Residences
Foto: Andreea Dogar / GreatNews

Dincolo de flori și copaci, în grădină există și un foișor, un podeț, o cascadă, stânci și broaște țestoase care stau într-un mic lac artificial.

Locuri ascunse în București: casa cu cavaler în armură

 

4. O altă casă neobișnuită se află pe strada Episcopul Radu, la numărul 29. În acest caz, elementul inedit nu este arhitectura propriu-zisă, ci o statuie mare din metal aflată pe acoperișul casei. Cei care ajung pentru prima oară în zonă vor fi poate uimiți să vadă un cavaler mare din fier, cu un ciocan în mână, cocoțat în vârful casei.

casa cu cavaler strada Episcopul Radu alexandru dimitriu
Foto: Andreea Dogar / GreatNews

O plăcuță amplasată pe fațadă ne spune că locuința a fost ridicată în anul 1933 în stil neoromânesc. Casa i-a aparținut tinichigiului ornamentist Alexandru Dimitriu, cel care a realizat decorațiunile din metal pentru numeroase clădiri publice din România: Ateneul Român (București), Palatul Patriarhiei (București), Gara de Nord (București), Palatul Culturii din Iași, Palatul Sturdza din Miclăușeni.

Ca semn distinctiv pentru breasla meșterilor fierari, Alexandru Dimitriu a așezat pe acoperișul casei sale statuia de 3,5 metri a unui cavaler în armură ce ține în mână în ciocan.

casa cu cavaler strada Episcopul Radu alexandru dimitriu
Foto: Andreea Dogar / GreatNews

Din păcate, deși casa este monument istoric, starea sa de conservare nu este deloc una bună, fațada fiind crăpată și neîngrijită.

casa cu cavaler strada Episcopul Radu alexandru dimitriu
Foto: Andreea Dogar / GreatNews
casa cu cavaler strada Episcopul Radu alexandru dimitriu
Foto: Andreea Dogar / GreatNews

Locuri neștiute din București: o stradă plină de case magnifice

 

5. Strada Dumbrava Roșie se află în apropierea parcurilor Grădina Icoanei și Ioanid, într-o zonă liniștită a Bucureștiului, în ciuda faptului că Piața Romană e la doar vreo 200 de metri distanță.

locuri neștiute din bucurești strada dumbrava roșie
Foto: Andreea Dogar / GreatNews

Strada este plină de case monumentale vechi, multe dintre ele restaurate și bine întreținute. Casele și terasele acoperite de iederă, vilele cu logii și coloane, intrările cu marchize din sticlă și fier și ferestrele bogat ornamentate fac din strada Dumbrava Roșie un colț perfect pentru plimbări tihnite.

locuri neștiute din bucurești strada dumbrava roșie
Foto: Andreea Dogar / GreatNews
locuri neștiute din bucurești strada dumbrava roșie
Foto: Andreea Dogar / GreatNews

Multe dintre case au fost proiectate de arhitecți români celebri, ca de exemplu de Ion D. Berindey (1871-1928), care a realizat 4 dintre vilele de pe stradă: Casa „Ion şi Irina Procopiu” (nr. 5, anul 1911), Casa „Ana şi Alexandru Tărtăşescu” (nr. 9, 1911-1914), Casa „Colonelului C. A. Tănăsescu” (nr.11, 1911-1914) și Casa „Hugo Staadecker” (nr. 4, 1913).

Locuri ascunse în București: blocul-castel

 

6. Dacă ați ajuns în Piața Alexandru Lahovari, aproape de metroul de la Piața Romană, ați văzut poate în apropiere un fel de bloc-castel, o construcție interesantă, cu turnuleț și acoperiș roșiatic.

Blocul poartă numele de Casa Autonomă a Monopolurilor (aici locuiau angajații Regiei Monopolurilor Statului) și a fost proiectat de arhitectul Lucian Teodosiu, adept al stilului neoromânesc, cunoscut în special pentru activitatea depusă în cadrul Regiei Monopolurilor Statului, potrivit e-architecture.ro.

casa autonomă a monopolurilor piața alexandru lahovari
Foto: Andreea Dogar / GreatNews

Regia Monopolurilor Statului avea rolul de a exploata ocnele de sare din țară, pădurile și de a produce și vinde tutun și chibrituri (toate aceste activități industriale erau monopoluri de stat în România în acea perioadă).

Construcția blocului a început în anul 1926 și s-a terminat în 1929. Suprafața clădită este de 1.800 de metri pătrați, iar construcția are parter, patru etaje și mansardă. La acea dată, adăpostea 70 de familii și 15 funcționari nefamiliști. Imobilul era prevăzut cu tot confortul modern, de la încălzire centrală, la ascensoare și garaje.

casa autonomă a monopolurilor piața alexandru lahovari
Foto: Andreea Dogar / GreatNews
casa autonomă a monopolurilor piața alexandru lahovari
Foto: Andreea Dogar / GreatNews

După terminarea clădirii, arhitectul Lucian Teodosiu a locuit într-un apartament din imobil.

Locuri neștiute din București: există și blocuri comuniste frumoase?

 

7. Când ne gândim la blocuri comuniste, automat ne vin în minte niște clădiri gri înalte de 8-9 etaje, anoste, înghesuite unele într-altele, fără prea mult spațiu verde în curte. Însă nu toate blocurile construite în perioada comunistă sunt așa.

Cel puțin la început, adică prin anii ’50-’60, blocurile construite aveau o față mult mai prietenoasă. Pe atunci încă se ridicau blocuri cu ornamente pe fațade, la distanță considerabilă unele de altele, chiar cu parcuri în curțile interioare.

Un astfel de exemplu este cvartalul Panduri, aflat pe Șoseaua Panduri, la numerele 60-62. Finalizat în 1955, cvartalul de locuințe din Panduri a fost proiectat de arhitectul Ioan Novițchi (1922 – 2000), în colaborare cu arhitecții C. Hacker, C. Ionescu, D. Munteanu, G. Nichitovici, Valentin Săndulescu și Nicolae Teodorescu, potrivit arhivadearhitectura.ro.

locuri neștiute din bucurești cvartalul panduri
Foto: Andreea Dogar / GreatNews
locuri neștiute din bucurești cvartalul panduri
Foto: Andreea Dogar / GreatNews
locuri neștiute din bucurești cvartalul panduri
Foto: Andreea Dogar / GreatNews

La momentul construcției, cvartalul Panduri – care este alcătuit din 4 blocuri ce formează un careu – avea 200 de apartamente și 250 de camere pentru necăsătoriți. Intrarea în cvartal se face trecând pe sub niște arcade sprijinite pe coloane. Iar curtea interioară a cvartalului este spațioasă și plină de verdeață și de alei.

Un alt exemplu de cartier cu blocuri aerisite construite în aproximativ aceeași perioadă se află în Drumul Taberei (cartierul este cuprins între străzile Bulevardul Timișoara, Bulevardul General Vasile Milea și Drumul Taberei).

cartier de blocuri drumul taberei
Foto: Andreea Dogar / GreatNews
cartier de blocuri drumul taberei
Foto: Andreea Dogar / GreatNews
cartier de blocuri drumul taberei
Foto: Andreea Dogar / GreatNews

Blocurile P+3 de aici au fost ridicate în perioada ’58-’65, au ferestre cu ornamente, intrări cu ancadramente elegante cu pilaștri, iar în mijlocul cartierului există chiar și un parc numit Nicolae Găină.

Locuri neștiute din București: o biserică unită cu Roma în inima capitalei

 

8. Catedrala Greco-Catolică „Sfântul Vasile cel Mare”, aflată pe strada Polonă la numărul 50, într-o oază liniștită aproape de agitata Piață Romană, are o poveste foarte interesantă.

Istoria sa începe în anul 1892, când preotul greco-catolic Demetriu Radu, venit din Ardeal cu mandat de păstor pentru românii ardeleni din București, a cumpărat, cu fondurile primite de la Mitropolia greco-catolică din Blaj (Biserica Unită cu Roma), un teren în strada Polonă 194 (în prezent numărul 50), se arată pe siteul Episcopiei Greco-Catolice „Sfântul Vasile cel Mare” de București.

După 17 ani, în 1909, arhiepiscopul romano-catolic de București Raymund Netzhammer a reușit să obțină aprobarea construirii unei biserici unite pe acest teren. Pentru pentru obținerea fondurilor s-a realizat o colectă în lumea catolică, cu acordul Papei Pius al X-lea.

Proiectul bisericii a fost realizat de arhitectul Nicolae Ghika-Budeşti în stilul arhitecturii moldovenești din epoca lui Ștefan cel Mare şi Petru Rareș. Piatra de temelie a fost sfințită în anul 1909.

Catedrala Greco-Catolică "Sfântul Vasile cel Mare"
Foto: Andreea Dogar / GreatNews

La data de 21 octombrie 1948 autoritățile comuniste au confiscat biserica de la cultul greco-catolic, pe care l-au scos în afara legii, și au cedat-o Bisericii Ortodoxe Române.

După căderea regimului comunist, Biserica Română Unită a redobândit catedrala de pe strada Polonă în urma unui lung proces desfășurat în instanță, încheiat în anul 2006.

Recomandare: La scăldat. TOP 5 țări europene unde găsești cea mai curată apă