Legea ACTA se clatină tot mai tare

protest_anti_acta_bucuresti_09
Protest în Piața Universității din București împotriva legii ACTA pe 11 februarie 2012

Legea ACTA a primit două lovituri puternice în săptămâna care tocmai se încheie. După ce weekend-ul trecut, pe 11 februarie 2012, au fost organizate proteste împotriva legii ACTA în peste 200 de orașe europene (vezi mai jos harta protestelor), săptămâna aceasta a adus noi prilejuri de bucurie pentru opozanții tratatului.

În primul rând, mai multe țări din Uniunea Europeană au decis ca parlamentele lor să nu ratifice ACTA. Așadar, pe 14 februarie 2012, ministrul Traycho Traykov, aflat în fruntea Ministerului Economiei, Energiei și Turismului din Bulgaria, a anunțat că țara sa „nu va mai face pași în direcția ratificării ACTA și practic pune punct participării acesteia în tratat până în momentul în care Uniunea Europeană va adopta o poziție clară cu privire la acest pact”.

În Olanda, camera inferioară a forului legislativ a sprijinit o moțiune introdusă de Partidul Verde de Stânga în care se precizează că, deocamdată, Olanda nu va semna legea ACTA. Totodată, Parlamentul din această țară va cerceta dacă legea ACTA amenință drepturile și viața privată a internauților.

Și Lituania a decis să suspende, pe termen scurt, ratificarea legii ACTA. Ministrul de Justiție Reminijus Simasius a declarat că va avea loc o serie de consultări și dezbateri între instituții și public referitoare la legea ACTA.

Astfel, Bulgaria, Olanda și Lituania se alătură Poloniei. Și aceasta din urmă a semnat legea ACTA pe 26 ianuarie, la Tokyo, asemenea altor 21 de state membre UE. Însă în urma protestelor, premierul Poloniei Donald Tusk a anunţat suspendarea ratificării acordului de către Parlamentul polonez. Alte state membre ale Uniunii Europene, precum Germania și Slovacia, nu au semnat legea ACTA.

Articole recomandate:

Ce este ACTA, legea care schimbă internetul. România se poate retrage oricând

Protest împotriva legii ACTA în București. „N-o să mai ascultăm decât muzică de la biserică”

O rețea socială nu poate fi obligată să-și urmărească utilizatorii

A doua veste bună pentru opozanții legii ACTA vine de la Curtea de Justiție a Uniunii Europene de la Luxemburg, care a stabilit că ideea de supraveghere a Internetului nu este compatibilă cu legislația europeană. Pe 16 februarie, CJUE a decis că administratorul unei reţele sociale online nu poate fi constrâns să instituie un sistem de filtrare general, care să-i vizeze pe toţi utilizatorii săi, pentru a anti_acta_2012_JPGpreveni utilizarea ilegală a videoclipurilor și a melodiilor.

Potrivit instanței, o asemenea obligaţie nu ar respecta interdicţia de a impune unui asemenea furnizor o obligaţie generală de supraveghere.

De asemenea, Curtea de Justiţie a UE a arătat că nu s-ar respecta nici cerinţa de a asigura un just echilibru între, pe de o parte, protecţia dreptului de autor şi, pe de altă parte, libertatea de a desfăşura o activitate comercială, dreptul la protecţia datelor cu caracter personal şi libertatea de a primi şi de a transmite informaţii.

Decizia s-a dat în cazul SABAM versus Netlog. SABAM este o societate belgiană de gestiune care reprezintă autorii, compozitorii și editorii de opere muzicale, iar Netlog o platformă de rețea socială online unde fiecare persoană care se înscrie primește un spațiu personal denumit „profil”. În cadrul profilului lor, utilizatorii pot să țină un jurnal, să își facă prieteni, să posteze fotografii sau să publice videoclipuri.

AICI puteți consulta decizia CJUE în cazul SABAM împotriva Netlog.

Articole recomandate:

Ce este legea SOPA, proiectul SUA care vizează site-urile din toată lumea

Ce este legea PIPA. Un articol foarte criticat al documentului va fi eliminat

Furnizorii de Internet nu pot fi obligați să-i supravegheze pe internauți

SABAM a chemat în judecată Netlog deoarece utilizatorii, prin intermediul rețelei sociale, se foloseau de melodii și videoclipuri din repertoriul SABAM, punându-le la dispoziția altor internauți, fără ca Netlog să aibă autorizarea SABAM și fără ca rețeaua socială să plătească ceva.

În această privinţă, Netlog a susţinut că admiterea acţiunii SABAM ar echivala cu impunerea unei obligaţii generale de supraveghere, ceea ce este interzis prin Directiva privind comerţul electronic.
Prin urmare, tribunalul belgiană unde SABAM chemase în instanță Netlog a sesizat Curtea de Justiţie a UE, care a dat câștig de cauză rețelei sociale, stabilind că unui astfel de furnizor nu i se poate impune o obligație generală de supraveghere.

Curtea de Justiție a UE a arătat că o asemenea obligație ar determina o atingere gravă a libertăţii de a desfăşura o activitate comercială a Netlog deoarece ar obliga rețeaua să instituie un sistem informatic complex, costisitor, permanent şi pe cheltuiala sa exclusivă.

Mai mult, sistemul de filtrare ar putea aduce atingere drepturilor fundamentale ale utilizatorilor (dreptul la protecţia datelor cu caracter personal, libertatea de a primi şi de a transmite informaţii – aceste drepturi sunt protejate prin Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene).

În luna noiembrie 2011 CJUE a mai dat o decizie în același sens, arătând că furnizorii de Internet nu pot fi obligați să instituie un sistem de filtrare pentru a preveni transferurile ilegale de fișiere. Această decizie a fost luată în litigiul dintre SABAM și Scarlet Extended (un furnizor belgian de Internet).

AICI puteți consulta decizia CJUE în cazul SABAM împotriva Scarlet Extended.

Dacă acest articol ți-a fost de folos, dă-ne un like pe pagina noastră de Facebook.

Ce este GreatNews