Laura Codruța Kovesi a depus o plângere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, contestând felul în care a fost revocată din funcția de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție.
Kovesi a trimis dosarul la CEDO la finalul anului trecut, fiind în termenul în care decizia de revocare putea fi contestată.
Președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de revocare a Laurei Codruța Kovesi din fruntea DNA în 9 iulie, în urma unei decizii a Curții Constituționale.
Laura Codruța Kovesi susține că decizia unilaterală a CCR nu i-a oferit o cale efectivă de a o contesta, așa cum prevede Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Mai mult, Kovesi susține că nu a fost parte din conflictul dintre Guvern și președintele României, la Curtea Constituțională, care a fost soluționat în favoarea Executivului, ducând apoi la revocarea sa.
„Am formulat în luna decembrie 2018 o plângere, în nume personal, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în care am arătat că au fost încălcate mai multe drepturi prevăzute în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului în ceea ce priveşte revocarea din funcţia de procuror şef al DNA ca urmare a Deciziei nr.358 din 30 mai 2018 pronunţată de Curtea Constituţională. Motivele pe care le-am invocat în acţiune au vizat faptul că, prin decizia sa, Curtea Constituţională a hotărât revocarea din funcţie, deşi, nu am avut calitatea de parte în conflictul soluţionat de instanţa constituţională, nu am fost citată în faţa Curţii Constituţionale şi nu am avut posibilitatea de a avea cel puţin calitatea de „intervenientă” pentru a exprima un punct de vedere în apărarea mea”, se arată într-un răspuns al Laurei Codruţa Kovesi, transmis de biroul de presă al Parchetului General.
„Astfel, am reclamat şi faptul că nu există în dreptul intern un temei de drept prin care să poată fi exercitată o cale de atac împotriva Deciziei Curţii Constituţionale nr. 358 din 30 mai 2018. În procedura în care Curtea Constituţională a emis Decizia nr. 358 din 30 mai 2018 nu au fost respectate garanţiile unui proces echitabil sub aspectul accesului la un tribunal, având în vedere că nu există în dreptul intern „un recurs efectiv”, un temei de drept şi o procedură internă bazată pe criterii obiective care să îmi ofere dreptul la o contestaţie privitoare la drepturile şi obligaţiile cu caracter civil referitoare la măsurile disciplinare dispuse de ministrul justiţiei şi decise de Curtea Constituţională printr-o decizie definitivă, fără cale de atac”, se mai arată în răspuns.
