De râsul curcilor. Cum o glumă s-a transformat într-o organizație anarhistă la Antena 3

kekistan anarhie
Sursa: Captură Antena 3

Duminică seara, când zeci de mii de oameni protestau în București și în marile orașe ale României împotriva modificărilor legilor justiției propuse de Guvernul PSD, „experții” veniți în platou la postul de televiziune Antena 3 le explicau românilor cum la manifestație și-a făcut prezența și o organizație anarhistă extrem de periculoasă.

Cei doi invitați ai moderatoarei erau fostul senator liberal Sorin Roșca Stănescu și Cătălin Harnagea, fost director al Serviciului de Informații Externe (SIE) până în anul 2001.

Pe parcursul emisiunii, cei doi au susținut că la protestul din București este prezentă organizația anarhistă „Free Kekistan”. Unul dintre tinerii prezenți la marș și aflat la un moment dat în fața camerelor de filmat ținea în mâini un panou cu mesajul „Free Kekistan” (“Eliberați Kekistanul”), despre care Stănescu și Harnagea au spus că este o organizație de extremă dreapta, rasistă și foarte periculoasă.

De fapt, kekistanezii nu susțin nicio ideologie nazistă, xenofobă sau rasistă. Iată mai întâi ce au spus cei doi „experți” în timpul emisiunii:

„Eu credeam că manifestațiile astea sunt pentru statul de drept, pentru statul român. Și pentru libertatea românilor. Dar am văzut un afiș de mai multe ori luat… Kekistanul liber…”, a spus Sorin Roșca Stănescu.

„Asta am vrut să spun… da”, a continuat prezentatoarea.

„Niște semne cabalistice”, a mai spus Roșca Stănescu.

„Domnul Harnagea ne-a atras atenția asupra unei pancarte, a unui afiș aflat în linia întâi… îl vedem acuma… Free Kekistan. Este o mișcare anarhistă. Domnule Harnagea, despre cine este vorba? Ce înseamnă Kekistan?”

„Este o mișcare radicală care are o simbolistică foarte apropiată cu simbolistica nazistă, a Ku Klux Klanului, a Noii Drepte, a aripii neo-naziste…”, a explicat Harnagea la Antena 3.

„Adică semnele alea cabalistice”, a spus intervenit Roșca Stănescu.

„Semnele alea cabalistice și steagurile și, în sfârșit, toată simbolistica vizavi de afișajul și de tot ce înseamnă prezentarea acestei mișcări… O mișcare care promovează un stat virtual, e o mișcare a celor de pe online, a trolilor… în sfârșit, un stat virtual, fără reguli, xenofob, antisemit, extrem de radical și care impune practic anumite reguli și norme, dar este împotriva normelor obișnuite, normelor democratice. Deci, după părerea mea, asocierea și prezența lor în a doua linie…”, a declarat Harnagea.

kekistan anarhie
Sursa: Captură Antena 3
kekistan anarhie
Sursa: Captură Antena 3
kekistan anarhie
Sursa: Captură Antena 3

„Dar ce-or fi căutat acolo?”, s-a întrebat prezentatoarea.

„Nu cred că este întâmplătoare, pentru că organizatorii pe care i-am văzut s-au ocupat cu o zi înainte sau în ziua respectivă să aducă oameni, extrem de multe ONG-uri și persoane fizice, nu cred că nu cunoșteau sintagmele și orientarea acestei mișcări”, a spus Harnagea.

„Și domnii miniștri pe care i-am văzut… știau unde se pun… cine e în prima linie, ce afișe sunt în prima linie?”, s-a mai întrebat el.

„Ați zis că ați făcut mai multe verificări în legătură cu această organizație Free Kekistan și că printre mesajele lor este și…”, a intervenit prezentatoarea.

„Da… #rezistență. Exact sub această sintagmă se prezintă, pe lângă altele. Au, de exemplu, niște cuvinte simbol care înseamnă persoanele de etnie eu știu asiatică sau persoanele afro-americane sau femeile sau evreii și ei folosesc în anumite discuții simbolistica respectivă vrând, de fapt, să schimbe întreaga lingvistică normală și să folosească o limbă proprie. Ați văzut că sub Free Kekistan existau două cuvinte. Are o simbolistică doar pentru ei. Promovarea unor asemenea simboluri eu nu cred că este în regulă”, a conchis Harnagea.

Ce este Kekistanul, de fapt?

Identitatea kekistaneză a fost lansată pe jumătate ca glumă, pe jumătate sub forma unei critici la adresa indentității politice, adică a împărțirii oamenilor, de pildă, în „albi”, „negri”, „creștini”, „musulmani” etc.

Kekistanul nu este așadar o organizație anarhistă care își propune să destabilizeze națiuni, să înlocuiască limbile naționale ale statelor și nici nu promovează rasismul, xenofobia sau supremația albilor.

Ba chiar din contră. Sargon of Akkad, numele de internaut al britanicului care a fondat Republica Kekistan în ianuarie 2017, a lansat identitatea kekistaneză în semn de protest față de recensământul care se desfășura la acea dată în Marea Britanie. Ceea ce l-a nemulțumit a fost faptul că guvernul britanic a inclus în recensământ și „etnia”, Sargon considerând că nu există niciun criteriu obiectiv după care aceasta să fie definită. În acel moment el a anunțat că va introduce identitatea kekistaneză.

În plus, Kekistanul este un stat virtual unde „trăiesc” diferite meme-uri, adică simboluri folosite pe internet. „Eliberați Kekistanul” se referă astfel la libera folosire a acestor simboluri pe care unii oameni au ajuns să nu le mai folosească de teamă că vor fi considerați rasiști, de exemplu. Acesta este și cazul broscoiului Pepe, care deși era doar un desen inofensiv, a devenit în mintea multor americani echivalentul unui discurs incitator la ură, după ce presa a scris că este folosit de mișcarea de extremă dreaptă care susține supremația albilor.

De asemenea, kekistanezii iau în derâdere și exagerările din mass-media, lansate tocmai cu scopul de a-i speria pe oameni. Din care fac parte, cu prisosință, și opiniile lansate de „experții” invitați la Antena 3 în seara zilei de duminică, 5 noiembrie.

Mai multe informații despre Kekistan puteți afla din aceste videoclipuri:

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturați-vă, cu un Like, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

Jurnalist GreatNews, lucrez în presa centrală din 2008 și am scris pentru publicații precum Yahoo News România, ziarul „Evenimentul Zilei”, site-ul turism.evz.ro sau revista „National Geographic România”. Scriu cu plăcere reportaje și portrete pe care le ilustrez adesea cu fotografii și cred că baza meseriei de jurnalist stă în munca de teren și în discuțiile cu oamenii. Mă interesează în special temele sociale, drepturile omului, egalitatea de șanse, diversitatea culturală și domenii precum știința și turismul.