Refugiul montan modular, în formă de sferă, care își propune să salveze persoanele aflate în pericol pe munte, este invenția unui grup de cercetători români.
Refugiul are o capacitate de zece locuri, este semnalizat cu balize solare, poate fi montat într-o săptămână și are un cost ce ajunge la 7.000 de euro.
Invenția cercetătorilor harghiteni și brașoveni a stârnit deja interesul francezilor, a englezilor și a canadienilor, care s-au înscris pe liste de așteptare pentru a achiziționa un eco-adăpost montan.
Cercetările și testările eco-adăpostului au durat ani de zile, după ce inventatorilor le-a venit ideea de a realiza un astfel de refugiu, în 2007, când zeci de tineri cercetaşi din judeţul Harghita au urcat pe crestele Munţilor Făgăraş pentru a reface refugiul montan Berevoescu, aflat în stare avansată de degradare.
„Totul era pregătit, aşteptam să vină elicopterul, să ducă sus ciment, materiale, inclusiv o structură nouă de refugiu. 60 de oameni entuziaşti eram adunaţi acolo în 3 august, când am aflat că aeronava nu o să mai vină niciodată şi atunci unul dintre tineri a zis: ‘nu am putea să facem un refugiu pe care să îl ducem pe munte în spate, să nu mai depindem de elicopter?’ “, a povestit Vasile Grecu, unul dintre cei care au conceput eco-adăpostul modular, potrivit Bună Ziua Brașov.
Refugiu montan modular înregistrat la OSIM
Așa au început cercetările și studiile matematice și de rezistență a materialelor pentru a-și pune în practică ideea, astfel că macheta primului model de eco-adăpost modular a fost înregistrat la OSIM în 2010, de către autorii acestuia, respectiv profesorul harghitean de matematică Vasile Grecu şi Sorin Andrei Bota, pe atunci student şi cercetaş la Centrul „Orion” din Miercurea Ciuc.
Ulterior, cercetările au continuat cu ajutorul fondurilor europene, în echipă fiind aduși mai mulți specialiști, dar și tineri voluntari.
„Noi am urmărit soluţii cât mai ecologice, transportabile în rucsac şi am pornit de la triunghiuri, şi nu de la hexagon şi pentagon, iar pentru fixarea pe munte, ca să nu folosim beton, am prevăzut un bor exterior, o talpă exterioară pe care aglomerăm pietre şi în felul acesta construcţia devine foarte stabilă”, după cum a explicat Vasile Grecu.
Refugiul, o invenţie ecologică
Eco-adăpostul montan a ajuns astfel să fie realizat dintr-o structură autoportantă, asamblată din triunghiuri, care se fixează unul lângă altul, cu o cuplă cilindrică din lemn.
Construcţia se aşează pe sol fără fundaţie, așa că nu necesită foarte multe aprobări și este ecologică pentru că nu se toarnă beton pe munte. De asemenea, este uşor de montat şi de demontat, iar la sfârşitul ciclului de viaţă poate fi reciclată.
„Au mai multe avantaje. Sunt foarte rezistente la vânt, nu pot fi spulberate, pentru că vântul le îndeasă spre pământ – forma sferică este cea mai potrivită pentru a rezista la presiunea vântului, din orice direcţie ar veni, efortul şi rezistenţa fiind egale pe toate direcţiile, sunt foarte spaţioase, vara ţin răcoare, iarna ţin cald şi salvează vieţi, asta este cel mai important. Mai mult, sfera este suprafaţa minimă care închide un volum maxim, deci cu cheltuieli minime pentru o suprafaţă dată, noi asigurăm un volum maxim de protecţie a persoanelor”, a afirmat cercetătorul Dinu Covaciu, de la Universitatea Transilvania.
Construcţia a ajuns în prezent să cântărească între 500 şi 600 de kilograme, însă primele refugii au fost mult mai grele.
Scăderea greutății a fost posibilă după noi cercetări care au înlocuit fibra de sticlă cu poliuretan şi spumă poliuretanică, care sunt mai uşoare şi mai ecologice. A scăzut astfel și durata montării, la doar o săptămână.
„A trebuit să ne gândim la fiecare lucru, în aşa fel încât să fie simplu de montat, căci orice şurub lipsă pe vârf de munte ne costa două zile de venit înapoi. Transportul cu cârca şi montarea primului refugiu a durat o lună şi jumătate, ultimul refugiu l-am montat într-o săptămână, este o mare diferenţă”, a precizat Dinu Covaciu, un alt participant la proiect.
