Se ştia încă din perioada comunistă că România are importante resurse de gaze de şist, însă discuţia reînvie acum şi provoacă o dezbatere deoarece soluţia tehnologică lipsea la acea vreme, însă există acum.
Numele de gaz de şist vine de la faptul că acest gaz se află între plăcile de şisturi. În ultimul deceniu, rezerve uriaşe au fost găsite în diferite state ale lumii. Dacă Europa ar exploata gazele de şist, dependenţa de gazul rusesc ar scădea de la 27% la 13%.
Pericolul: pânza freatică
Problema este însă modul de exploatare. Metoda folosită se numeşte fracturare hidraulică şi implică folosirea de apă, aditivi şi nisip. Se face un foraj până în stratul din care se exploatează gazul de şist, aflat sub nivelul de la care este extras gazul convenţional. Forajul acesta necesită mii de kilolitri de apă şi, cel mai grav, rocile sunt fisurate cu substanţe chimice periculoase. Aceste substanţe ar putea ajunge în pânza freatică, acuză unele organizaţii de mediu.
În Europa Centrală şi de Est, resurse importante de gaze de şist ar fi în Polonia, Ucraina, Ungaria, România şi Bulgaria (resurse extrem de bogate în primele două dintre statele menţionate, semnificative în celelalte trei).
În România, interesate de exploatare s-au arătat două companii: Chevron (SUA) şi MOL (Ungaria). Acestea au concesionat terenuri în vestul şi estul ţării, în vederea căutării de resurse. Astfel, nu vorbim încă de exploatare propriu-zisă, ci de studii din care firmele să poată observa dacă merită să exploate. Se pare că cele mai importante resurse de gaze de şist din ţara noastră sunt în Dobrogea şi în zona Bârladului, aşa cum reiese din hărţile de mai jos.
Avantaj: primim bani de la compania care exploatează şi putem negocia pentru gaz mai ieftin
„Practic, ceea ce se caută acum, se caută în aşa-numita Platformă Moesică sau Valahică şi mai în Nord, mergând spre Depresiunea Bârladului. Aici s-au făcut cercetări însă rezultatele nu sunt concludente. Aceste zăcăminte sunt plasate, în general, la adâncimi destul de mari, adică de 2000-3000 de metri”, spunea, pentru RFI, profesorul român Mihai Valentin Batistatu, de la Universitatea de Petrol şi Gaze din Ploieşti.
În acelaşi interviu, profesorul spunea că zăcămintele de gaze de şist din România s-ar putea dovedi o Fata Morgana, dând de înţeles că este posibil ca aceste companii fie să nu găsească la noi ceea ce ele aşteaptă, fie ca exploatarea să se dovedească dificilă ori nerentabilă.
Polonia extrage prin compania de stat
„Deocamdată, singura ţară din Europa care face nişte experimente care s-ar putea să fie încununate de succes este Polonia dar aici compania este de stat şi îşi permite să investească acolo unde crede că are prioritate”, crede Batistatu.
Însă, Chevron are deja experienţa forajelor reuşite din SUA. În Statele Unite, circa 30% din necesarul de gaze al ţării este asigurat din exploatarea gazului de şist.
Primele mişcări împotriva exploatării gazelor de şist, în Bulgaria
În urmă cu o săptămână, mii de protestatari s-au mobilizat în câteva orașe din Bulgaria cerând guvernului să nu permită forajul gazului de șist. Ca şi la noi, interesată de exploatare era Chevron.
„Pe 26 ianuarie vom demonstra în fața ambasadei României din Sofia, sperând că astfel vom fi auziți de cât mai mulți români care ni se vor alătura în lupta împotriva acestui proiect. Este urgent întrucât proiectul de exploatare a gazului de șist in România va fi pus in aplicație la începutul lunii februarie anul acesta iar după această dată nimic nu va mai putea fi schimbat”, spune unul dintre protestatarii bulgari, Kiril Todorov, un tânăr absolvent al Academiei Naţionale de Arte.
Bulgarii au retras licența Chevron, americanii pot începe oricând lucrările în România
Într-un interviu acordat publicației online Hotnews, președintele Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM), Alexandru Pătruți, a declarat că Chevron poate oricând începe lucrările de explorare în România.
Dacă articolul ţi-a fost de ajutor, ne poţi da un LIKE pe pagina noastră de Facebook
Cum este exploatat gazul de șist VIDEO
