Fie că este vorba de căutarea unui job mai bun sau renunțarea la poziția pe care o ocupă din motive de sănătate mintală, tinerii din generațiile millennials și Z schimbă mult mai ușor și mai des locurile de muncă. Percepțiile diferite asupra societății și față de angajatori îi fac să fie mai flexibili decât părinții sau bunicii lor. Companiile trebuie să se obișnuiască repede cu aceste comportamente dacă își doresc mai mulți angajați tineri, pasionați și ambițioși. Iată motivele și soluțiile pentru acest fenomen:

Oportunități mai bune

Tinerii sunt obișnuiți să își urmeze interesele atunci când asta înseamnă să schimbe mai multe joburi în cursul unui an. Dacă în compania în care lucrează nu găsesc motivația necesară și nu au șanse de a avansa, se vor îndrepta spre cele care le oferă oportunități însemnate pentru carieră. Demisia nu poate fi refuzată și trebuie respectată fără ca angajatul să o motiveze. Un model de demisie trebuie prezentat angajatorului atunci când cel care o înaintează decide că actualul loc de muncă nu mai este potrivit pentru el. Angajații pot alege și demisia fără preaviz pentru situații în care, de exemplu, își doresc să înceapă cât mai repede la noul job. Deși tinerii din cele două generații sunt mulțumiți de condițiile de muncă pe care le au și de companie, decizia de a demisiona, chiar și atunci când nu au o oportunitate nouă la orizont, poate apărea și din motive personale. Atunci când compania nu își respectă angajații, dacă programul este foarte strict și zilele libere sunt acordate greu, tinerii vor fi primii care își vor asuma riscul de a renunța la acel loc de munca. Deoarece oferta de joburi este înfloritoare și cerințele angajatorilor se bazează acum mai mult pe abilități decât pe studii, tinerii aleg să rămână o perioadă fără job, decât să continue într-un loc în care nu se integrează. 

Probleme de sănătate

Un studiu publicat în Harvard Business Review arată că, în America, mai mult de jumătate din participanții din generația millennials și 78% din generația Z au renunțat la joburi din cauza problemelor de sănătate mintală precum anxietatea, depresia sau alte afecțiuni cognitiv comportamentale care le afectau viața de zi cu zi. În vreme ce aceștia își pun starea de bine pe primul loc, din generația veche cunoscută sub numele de boomers (55-70 de ani), doar 10% au renunțat la un loc de muncă din aceste motive. Accesul la informație îi ajută pe tineri să fie conștienți de problemele pe care le întâmpină și să caute ajutor medical din timp. De asemenea, transparența la locul de muncă față de problemele mintale și sănătatea psihicului, influențează modul în care aceștia se raportează la angajator și la companie. Promovarea unei culturi deschise față de aceste probleme trebuie să fie pe agenda oricărei companii care vrea să ajungă la standardele impuse de forța de muncă din generațiile noi. 

Respect pentru propriile nevoi

Atenția tinerilor din generațiile millennials și Z se concentrează pe nevoile pe care la au în societate și pe traiul mai mult decât decent. Nevoile angajatorului sau ale firmei sunt puse pe locul doi, iar tinerii angajați nu vor da înapoi atunci când vor să schimbe joburile chiar dacă acest fapt va afecta firma. Angajatorii trebuie să fie conștienți de nevoia de schimbare și dezvoltare a angajaților tineri și să le ofere posibilitatea de a ocupa poziții mai înalte dacă rezultatele lor justifică acest lucru. Doar în acest fel nu vor fi tentați să caute mereu ceva nou, sărind de la un job la altul cu ușurință. 

Generațiile noi vor deveni în câțiva ani forța de muncă dominantă și companiile trebuie să ia aminte la nevoile și cerințele lor. Dacă angajatorii nu schimbă politicile și nu vin cu  beneficii atractive, s-ar putea să aibă mereu angajați aflați într-o continuă tranziție.

Sursa foto: unsplash.com