Cum poți face față ca tânăr recesiunii economice. Recomandări pentru găsirea unui job 

Criza sanitară mondială a trimis în șomaj milioane de oameni dintre care mulți nu figurează în nicio statistică: zilieri, antreprenori, liber profesioniști. Conform Organizației Internaționale a Muncii (OIM), pandemia are efecte „devastatoare disproporționate” asupra oportunităților de muncă pentru tineri, iar cifrele cele mai recente arată că aceștia se confruntă cu obstacole majore care îi împiedică și să meargă la școală, dar și să activeze pe piața muncii, mai ales dacă au fost disponibilizați din cauza contextului pandemic. La nivel european, UE a lansat o inițiativă pentru a-i ajuta pe tineri să își găsească de lucru, mai ales că previziunile economice nu sunt deloc optimiste, iar o recesiune este mai mult decât posibilă chiar și după eradicarea virusului.

Programe europene de sprijin

Programul european „Sprijinirea ocupării forței de muncă în rândul tinerilor: o punte către locuri de muncă pentru generația viitoare”, lansat la finalul anului trecut de către UE, vine cu mai multe soluții teoretice pentru impulsionarea angajării, iar acestea sunt valabile și pentru români. „Pachetul de sprijin pentru angajarea tinerilor” are printre componente consolidarea Garanției pentru tineret, un program de mentorat și consiliere profesională, precum și asigurarea unei punți de legătură între companii și potențiali angajați; cursuri de formare profesională orientată spre viitor, racordate la cerințele de pe piața muncii și încurajarea uceniciilor. 

Teoretic, aceste măsuri și inițiative sunt mai mult decât binevenite, însă un tânăr din România dat afară în prezent sau care nu își găsește de muncă are nevoie de soluții imediate, în ideea că poate nu are nici măcar venituri minime pentru a supraviețui, dacă nu este sprijinit de familie. Desigur, e mai mult decât indicat să se informeze, să fie la curent cu facilitățile oferite de UE și să acționeze în consecință, însă în tot acest timp să încerce să găsească soluții imediate.

Actualizarea CV-ului

Deși poate nu e drept, recruterii, departamentele de HR și managerii nu mai dau șansa celor care nu au trecut de prima etapă a trierii, cea în care sunt selectate CV-urile, să poată demonstra la un interviu că reprezintă mai mult decât două-trei pagini ale unei prezentări. Pot fi tineri cu reale competențe de comunicare, adaptabili, dar care nu pun accent pe redactarea descrierii lor educaționale și profesionale, iar la aptitudini nici nu se mai sinchisesc să completeze spațiile goale. Tocmai din acest motiv, un model CV obisnuit le poate fi mai mult decât util. Este esențial să aibă repere, să știe să „se vândă” și să evidențieze faptul că au potențial și merită o șansă.

Cursuri de specialitate

Dacă aceștia încă locuiesc cu părinții, au timp liber, nu plătesc cheltuieli de întreținere și chirie, pot să își folosească resursele pentru a face online cursuri de specialitate, vizând domenii în care munca remote și colaborările sunt impulsionate. Marketing, PR, limbi străine, advertising, grafică: câteva module în aceste domenii pot face diferența într-un CV, arătând că subiectul nu este blazat, este deschis la schimbare și la a învăța lucruri noi. De asemenea, în orașele mari, chiar și primăriile vin în sprijinul tinerilor printr-o gamă largă de cursuri de specialitate, mai ales în domenii practice, de la mecanică la tâmplărie, croitorie, frizerie. 

Nu spune nimeni că e simplu, însă primul pas către găsirea unui loc de muncă într-un context delicat este disponibilitatea de a învăța din mers, reconversia profesională, dacă situația o impune, abdicarea de la standarde nerealiste. 

Sursa: unsplash.com

Jurnalist GreatNews, Dan Arsenie lucrează în presa centrală din 2007 şi a scris pentru publicaţii ca Evenimentul Zilei, realitatea.net şi Yahoo News România. Scrie cu pasiune reportaje şi portrete jurnalistice şi acordă o atenţie ridicată promovării oamenilor frumoşi şi a locurilor frumoase din România.