Protest în Suedia împotriva legilor anti-piraterie / Wikimedia Commons
Legea SOPA (Stop Online Piracy Act), aflată în dezbatere în Statele Unite, vrea să elimine piratarea pe Internet a materialelor cu drepturi de autor precum filmele și melodiile, dar și circulația produselor contrafăcute. Legea SOPA a fost introdusă în dezbatere în Camera Reprezentanților la data de 26 octombrie 2011 de republicanul Lamar Smith.
Legea SOPA permite Departamentului de Justiție al SUA, precum și proprietarilor drepturilor de autor, să obțină ordine judecătorești împotriva site-urilor acuzate că încalcă sau facilitează violarea drepturilor de autor. Legea se aplică asupra site-urilor străine (actualele legi din Statele Unite nu acoperă site-urile din afara jurisdicției SUA).
Documentul original al legii SOPA, în limba engleză, poate fi consultat AICI.
În urma protestelor venite din partea a mii de site-uri și de companii din IT, mai mulți membri ai Camerei Reprezentanților și-au retras sprijinul pentru proiectul de lege SOPA. Iar pe 20 ianuarie republicanul Lamar Smith a amânat votul pe această lege în Camera Reprezentanților până când se va ajunge la un consens mai larg.
GreatNews.ro a consultat legea SOPA și prezintă în continuare cele mai importante prevederi ale sale:
- Autoritățile americane pot începe o acțiune împotriva serviciului care a înregistrat un domeniu sau împotriva proprietarului site-ului străin despre care consideră că încalcă legea drepturilor de autor.
- Furnizorii de internet sunt obligați să ia toate „măsurile tehnice posibile” pentru a bloca accesul utilizatorilor la site-ul respectiv (sau la o parte a acestui site). Aceste măsuri trebuie luate într-un interval de maximum cinci zile de la data la care au primit un ordin judecătoresc.
- Motoarele de căutare sunt obligate să ia toate „măsurile tehnice posibile”, în maximum cinci zile de la primirea ordinului, pentru ca în listele de căutare să nu mai apară linkuri spre site-urile respective.
- Serviciile de plăți online sunt obligate să ia toate „măsurile tehnice posibile”, în maximum cinci zile de la primirea ordinului, pentru a suspenda plățile făcute în conturile bancare folosite de site-urile respective.
- Serviciile de publicitate online sunt obligate să ia toate „măsurile tehnice posibile”, în maximum cinci zile de la primirea ordinului, pentru a stopa furnizarea de publicitate către site-urile respective.
- Dacă nu iau măsurile cerute de lege, furnizorii de internet, motoarele de căutare, serviciile de plăți online și serviciile de publicitate online pot fi aduse în fața instanțelor de judecată.
- Reproducerea sau distribuirea neautorizată pe net a unor materiale cu drepturi de autor duce la o pedeapsă de maximum cinci ani de închisoare pentru zece astfel de încălcări ale legii într-un interval de șase luni.
Susținătorii legii SOPA
Printre marii susținători ai legii SOPA se numără studiourile de film, casele de discuri și Camera de Comerț a SUA. Ei spun că legea protejează piața materialelor cu drepturi de autor, precum și locurile de muncă și veniturile rezultate din această industrie.
Opozanții legii SOPA
Printre cei mai notabili opozanți se numără Google, Facebook, Wikipedia sau YouTube. Pe 18 ianuarie 2012, Wikipedia și aproximativ alte 7.000 de site-uri mai mici au închis site-urile timp de 24 de ore sau au postat linkuri și imagini în semn de protest. Google a strâns șapte milioane de semnături împotriva legii și a pus „doliu” pe logo-ul din SUA, care funcţiona pe post de link către o petiţie. Lângă logo se afla mesajul „Spune Congresului: te rog, nu cenzura web-ul!”.
Opozanții spun că legea SOPA amenință libertatea de expresie, inovațiile online și că le permite autorităților să blocheze accesul la întregi domenii de internet din cauza unor materiale postate pe o singură pagină sau blog. Potrivit „New America Foundation”, „o întreagă comunitate în mare parte nevinovată ar putea fi pedepsită pentru acțiunile unei minorități minuscule”.
Laurence H. Tribe, profesor de drept constituțional la Universitatea Harvard, a arătat într-o scrisoare deschisă lansată online că legea SOPA „va submina schimbul liber și deschis de informații” și că „va încălca Primul Amendament”.
„Electronic Frontier Foundation” a arătat că obligația ca fiecare site să urmărească tot conținutul produs de utilizatori pentru ca nu cumva să se fi strecurat vreun material cu drepturi de autor implică niște costuri foarte mari pentru acele companii. Tocmai din acest motiv mulți antreprenori din domeniul online au spus că nu vor mai investi în business-uri online dacă legea SOPA va trece. Responsabilitatea de a detecta o încălcare a drepturilor de autor este a site-ului (până acum, potrivit legislației în vigoare, proprietarul drepturilor anunța site-ul că găzduiește conținut inadecvat și îi cerea scoaterea acestuia într-un interval de timp dat). „Electronic Frontier Foundation” a avertizat că site-uri precum Etsy, Flickr și Vimeo probabil se vor închide dacă legea SOPA intră în vigoare. YouTube ar avea și el de suferit.
Legea SOPA, criticată pentru termenii vagi folosiți
Google, Facebook, Twitter și alte companii au trimis o scrisoare Congresului în care au arătat că susțin scopurile legii – acelea de a furniza instrumente noi pentru a combate site-urile străine dedicate încălcării drepturilor de autor și contrafacerii – dar că proiectul de lege în forma sa actuală ar expune companiile americane din domeniul Internetului la obligații incerte care ar solicita monitorizarea site-urilor. În plus, amenințarea unor procese ar plana mereu deasupra companiilor.
Potrivit Centrului pentru Democrație și Tehnologie, termenii folosiți de lege sunt suficient de vagi pentru ca o singură plângere despre un site să fie suficientă pentru a-l închide.
„Poate că cel mai periculos aspect al proiectului de lege este că definește atât de vag comportamentul/acțiunea pe care o incriminează. În timp ce la prima vedere legea pare să încerce să facă diferența între comportamentul comercial și cel non-comercial, pretinzând că îl incriminează pe primul și îl permite pe cel de-al doilea, de fapt proiectul legislativ nu doar că eșuează să realizeze acest lucru, dar din cauza lipsei unor definiții concrete, el incriminează potențial comportamente care sunt permise la ora actuală”, a declarat pentru „Greeley Gazette” Lateef Mtima, director al Institutului pentru Proprietate Intelectuală și Justiție Socială de la Școala de Drept „Howard University”.
În replică, inițiatorul legii, Lamar Smith, a declarat că „proiectul nu îi interzice unei persoane să posteze pe YouTube un videoclip în care copiii săi cântă pe o melodie cu drepturi de autor. Proiectul țintește site-urile orientate spre activitate ilegală. Site-urile ce găzduiesc conținuturi ale utilizatorilor – precum YouTube, Facebook și Twitter – nu au de ce să se îngrijoreze din cauza acestei legislații”.
Pe 14 ianuarie 2012, administrația Obama a anunțat că nu susține o legislație ale cărei prevederi duc la cenzură pe Internet, dar că încurajează toate părțile să conlucreze pentru a trece o lege care să le ofere autorităților și deținătorilor de drepturi de autor noi instrumente de combatere a pirateriei care își are originea în afara granițelor SUA.
