Ce efecte ar putea apărea după distrugerea barajului Nova Kahovka. „Crimeea ar putea deveni un deșert”

FOTO: klimkin/Pixabay.com
FOTO: klimkin/Pixabay.com

Aproximativ 42.000 de persoane sunt expuse riscului de inundații de pe ambele maluri ale râului Nipru după distrugerea barajului Nova Kahovka, transmit oficialii ucraineni. Barajul, situat pe cursul fluviului Nipru, a fost aruncat în aer în noaptea de 5 spre 6 iunie.

Kievul acuză Moscova de sabotarea barajului și vorbește de un „ecocid”. SUA au informații care arată că Rusia se află în spatele atacului asupra barajului din Ucraina, potrivit a doi oficiali americani și un oficial occidental, citați de NBC.

Ar putea fi efecte și pe termen lung. Publicația ucraineană EastFruit vorbește despre „o crimă împotriva securității alimentare a lumii”. Lacul de acumulare deservea un imens sistem de irigații pentru agricultura din regiunile sudice, potrivit Lanțul alimentar.

De asemenea, apa din acest sistem de irigare a făcut posibilă obținerea unui procent de 80% din toată producția de legume din Ucraina și a unui procent semnificativ de fructe și struguri. Aproape toate speciile pomicole iubitoare de climă mai caldă din Ucraina, cum ar fi piersicul, caisul, cireșul, vița-de-vie, etc. au fost cultivate cu utilizarea apei din rezervorul Kahovka. Majoritatea serelor cu legume de vară, care furnizează populației Ucrainei și Moldovei roșii, vinete, castraveți și ardei la prețuri accesibile, au fost, de asemenea, situate de-a lungul canalelor sistemului de irigații Kahovka.

”Astăzi, fără irigare, este imposibil să întreții orice cultură agricolă, în această regiune, în special fructe și legume. Cert este că regiunea primește doar aproximativ 400 mm de precipitații pe an și majoritatea în perioada de iarnă, adică în afara sezonului de vegetație.

O cantitate atât de slabă de precipitații este tipică pentru deșerturi, iar distrugerea barajului hidrocentralei Kakhovska transformă de fapt sudul țării într-un deșert”, notează analiștii publicației EastFruit.

”Mai mult, acest act terorist – avertizează jurnaliștii ucraineni – va avea ca efect transformarea progresivă a Republicii Autonome Crimeea într-un deșert nu numai nepotrivit agriculturii, ci și un loc nepotrivit vieții umane în principiu”

Fără apa din fluviul Nipru, care nu va mai ajunge acum în peninsulă, cel puțin în următorii 10 ani, va avea loc o pătrundere treptată a apei de mare în pânza freatică. În prezent, în multe orașe din Crimeea, fântânile cu o adâncime de 800 de metri sau mai mult, folosite pentru alimentarea populației cu apă, au deja un nivel excesiv de săruri.

FOTO: klimkin/Pixabay.com

Reporter Greatnews, Ionuț Fantaziu a fost jurnalist în redacțiile Opinia Studențească, Ziarul de Iași, Evenimentul zilei, Yahoo News și a colaborat cu diverse publicații din domeniul științei și tehnologiei.