Casele din chirpici sunt des întâlnite în peisajul rural românesc, însă un grup de studenţi şi arhitecţi de la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” a arătat că pământul nu este doar materialul săracului, ci o soluţie de preferat la construcţia unei case.
De ce o soluţie? În primul rând, ar fi costul redus al unei astfel de locuinţe, aşa cum ne explică, mai jos, arhitectul Ana-Maria Goilav, care a luat parte la proiectul construcţiei unei case de pământ la Buneşti, cea pe care o vedeţi mai sus. Apoi, este confortul termic şi satisfacţia oferită de o locuinţă ecologică.
greatnews.ro: Care au fost etapele parcurse pentru a construi casa din pământ?
arhitect Ana-Maria Goilav: Casa a fost construită sub forma unui exerciţiu de arhitectură adresat studenţilor – aceştia au lucrat la structura de pământ, în paralel cu o echipă de meşteri locali care a ridicat structura de lemn şi a realizat învelitoarea. Este vorba de o locuinţă compusă din două jumătăţi autonome în logica lor constructivă: lemnul reprezintă suportul şarpantei. iar zidăria din calupi de pământ – închiderea casei.
Altfel spus, este vorba de o casă de pământ construită la adăpostul unei case de lemn, pe fundaţii proprii. Studenţii arhitecţi au săpat fundaţiile casei de pământ sub adâncimea de îngheţ a solului, le-au umplut cu un „protobeton armat” – un amestec de argilă, apă şi paie de grâu compactat în straturi succesive – pe care au ridicat apoi zidurile din chirpici, atenţi la ţeserea în câmp şi la colţuri a calupilor. Zidurile se opresc la cota tavanelor, acolo unde întâlnesc structura de lemn. Pentru închiderile orizontale ale camerelor, tema a fost tot lutul: şapă din lut cu paie şi nuiele împletite pentru tavan, bulgărite cu lut. Totul a fost finisat ulterior, un an mai târziu, cu o scliviseală din lut cu pleavă.
Zidăria din argilă reprezintă prin forma în plan (două cercuri concentrice armate radial) şi prin dimensiuni (grosimea de 40cm) închiderea termic eficientă a spaţiului interior, dar şi o structură autoportantă, pe fundaţiile ei descărcând doar propria greutate. Calupii de zidărie au fost pregătiţi tot de studenţi, care au făcut „clacă” cu sătenii din Zărneşti. Împreună au frământat lutul cu paie şi apă şi l-au turnat în matriţe de lemn. Calupii au stat apoi la uscat la soare mai multe zile până au fost puşi în operă.
În paralel, o altă echipă a săpat fundaţiile stâlpilor din salcâm pe care s-a ridicat şarpanta. Studenţii au bătut şipcile pe care trei meşteri argeşeni au realizat învelitoarea din şiţă.
greatnews.ro: Care sunt diferenţele faţă de construcţia unei case din BCA sau cărămidă, de exemplu?
Ana-Maria Goilav: Diferenţa majoră faţă de o casă din cărămidă sau BCA (materiale cu rol termoizolant în construcţiile contemporane) o constituie faptul că zidul din chirpici reprezintă în cazul nostru structura însăşi a casei, aşa cum se întâmpla în arhitectura premodernă. Închiderea spaţiului şi structura de rezistenţă sunt unul şi acelaşi lucru. În plus, din punctul de vedere al locuirii, confortul higrotermic pe care îl asigură un zid de pământ de 40cm este ideal. La interior, temperatura şi umiditatea se menţin constante, independent de oscilaţiile vremii. Graţie inerţiei termice mari a masei de pământ, camerele se încălzesc iarna cu efort minim.
greatnews.ro: Cât a durat construcţia?
Ana-Maria Goilav: Casa a fost ridicată în două luni, toate finisajele fiind prevăzute pentru anul următor. Au lucrat 120 de studenţi (marea majoritate arhitecţi) şi şase meşteri lemnari. Studenţii au fost organizaţi în cinci serii (24 studenţi/serie) de câte 11 zile.
greatnews.ro: Am aflat că lutul este „armat” cu fibre naturale. Ce fibre aţi folosit si de ce?
Ana-Maria Goilav: Am armat lutul cu paie de grâu întregi. Acestea leagă compoziţia, asigurându-i prin coeziune calităţi portante. În lutul compactat, paiele de grâu devin longevive, fiind ferite de putrezire vreme îndelungată.
greatnews.ro: De ce casa din pământ e dispusă circular?
Ana-Maria Goilav: Planul circular al casei este expresie arhetipală a temei comunităţii. Construcţia reprezintă locuinţa-dormitor a studenţilor în proiectul unui viitor campus rural unde vor locui, vor studia şi se vor autogospodări serii de câte 20 de studenţi împreună cu profesorii îndrumători. Formula adoptată evocă locuinţa fortificată şi echidistantă, aşezată în pustiu dar şi locuinţa incintă, a clanurilor ancestrale – 10 camere dispuse circular, în jurul unei curţi interioare care le reuneşte, însă fiecare privind spre pădure într-o altă direcţie.
greatnews.ro: De ce aţi folosit şiţă la acoperiş?
Ana-Maria Goilav: Construcţia campusului prilejuieşte şantierul-şcoală de la Buneşti, în care fiecare casă este un experiment care porneşte de la un material de construcţie tematic: lemn, piatră, pământ. Sunt folosite numai materiale naturale, cu ambiţia de a le retrezi la viaţă energiile expresive. Pentru noi, şiţa tăiată simplu, auster şi aşezată pe 400mp de învelitoare circulară reprezintă forţa cu care tradiţia îşi poate revendica oricând prezentul.
greatnews.ro: Care este destinaţia casei şi în ce stadiu se află acum construcţia?
Ana-Maria Goilav: Structura cu închiderile (uşi, ferestre) au fost finalizate în anul începerii construcţiei, 2009. În 2010 şi 2011 am continuat cu partea de finisaje din pământ (tencuieli interioare şi exterioare, şape, construcţia sobelor). Nu ne grăbim, fiecare lucrare reprezintă pentru tinerii arhitecţi redescoperirea reţetelor nescrise ale tradiţiei. Anul viitor urmează să văruim camerele şi să realizăm mobilierul din lemn. În paralel, lucrăm la o boltă experimentală din cărămidă arsă.
greatnews.ro: Câţi metri pătraţi are această casă din pământ şi câte camere?
Ana-Maria Goilav: Locuinţa studenţilor are 10 camere de câte două locuri. Fiecare cameră are o suprafaţă de 17mp. Diametrul exterior al construcţiei este de 20m iar diametrul curţii interioare de 9,50m.
greatnews.ro: Care sunt avantajele şi dezavantajele unei case din pământ?
Ana-Maria Goilav: Vulnerabilitatea oricărei structuri din pământ se leagă de confruntarea ei cu apele meteorice. Zidurile din pământ trebuie astfel fundate încât să fie ferite din calea apelor. La contactul cu apa, pământul pietrificat se dizolvă rapid.
greatnews.ro: Pentru o locuinţă cu 100 mp locuibili, cam care ar fi preţul de construcţie, socotind doar materialele?
Ana-Maria Goilav: Pământul folosit pentru zidărie l-am obţinut din fundaţii. Practic, nu ne-a costat nimic. Bugetul şcolii de vară a ajuns la 70 000 lei, din care 38 000 lei învelitoarea de 400mp din şiţă, material şi manoperă (două luni). Oricine poate construi o astfel de casă, cu respectarea unor principii.
