Astăzi e echinocțiul de toamnă, eveniment marcat de toate civilizațiile antice

Templul de la Angkor este și un observator astronomic foarte exact. Un răsărit de soare în zi de echinocțiu de toamnă (Wikimedia Commons)
Templul de la Angkor este și un observator astronomic foarte exact. Un răsărit de soare în zi de echinocțiu de toamnă (Wikimedia Commons)

Pentru locuitorii Emisferei Nordice, astăzi, la ora 16:31, are loc echinocțiul de toamnă, momentul în care Soarele trece peste ecuatorul ceresc, iar lungimea zilei este egală cu cea a nopții.

Pe de altă parte, în Emisfera Sudică astăzi începe primăvara.

La latitudinile țării noastre, în aceste zile Soarele va culmina la amiază la o înălțime medie de 45°, ceea ce reprezintă jumătatea distanței unghiulare dintre zenit și orizont.

Ziua va continua să scadă până în 21 decembrie, când are loc solstițiul de iarnă, cea mai lungă noapte din an, urmând ca ziua să redevină egala nopții în 20 martie 2021, la ora 11:37, când are loc Echinocțiul de Primăvară.

Cele două momente astronomice erau cunoscute de aproape toate civilizațiile străvechi.

Mayașii au construit impresionanta piramidă de la Chichen Itza în aliniere cu echinocțiile, realizând un extraordinar joc de lumini. Umbra ”șarpelui cu pene” Kulkulkan, un important zeu al acestei civilizații antice, pare că urcă sau coboară pe scările uriașei piramide în timpul fenomenului astronomic.

Chichen Itza. Foto: Pixabay

Și celebrul monument Stonehendge, ridicat de misterioasa civilizație a druizilor, este aliniat cu echinocțiile. Grianan of Aileach, o structură megalitică circulară, construită cândva în secolul al VI-lea de irlandezi, are intrarea astfel construită încât în ziua echinocțiului, întreg complexul este despărțit în două părți egale de o rază de lumină.

Stonehendge. Foto: Pixabay

Angkor Wat este un complex construit în secolul al XII-lea de către regele khmer Suryavaman al II-lea. Templele par să fie aliniate și decorate în strânsă corelație cu fenomenele astroniomice și cu cu precesia echinocțiilor.

Mnajdra, complexul megalitic din Malta care datează de cel puțin cinci milenii, este considerat a fi unul dintre cele mai vechi calendare din lume, una din axele sale principale fiind luminată de o rază de soare în ziua echinocțiilor.

Sumerienii aveau două anotimpuri: vara – Emesh, care începea cu echinocțiul de primăvară, și iarna – Enten, care își avea prima zi în echinocțiul de toamnă.