Banca Națională a României a constatat că 45% din firmele din România au un nivel al capitalului sub pragul minim reglementat și că ar fi putea fi folosite în scopul „autogospodăririi acționarilor” și nu pentru a crea „tracțiune în economie”.
BNR consideră că firmele din România se confruntă cu o lipsă acută de capital și sunt finanțate mai ales din datorii, care depășesc de 2,1 ori aportul acționarilor, peste pragul de 2, considerat critic.
Potrivit jurnaliștilor de la Profit.ro, pe lângă decapitalizare, sunt și puține firme în România, 22 la 1.000 de locuitori, cea mai scăzută proporție la nivel european.
Un număr de 275.500 de firme din cele 608.000 care au depus bilanțuri la Ministerul de Finanțe anul trecut au un nivel al capitalului propriu mai mic de 50% din capitalul social, sub pragul reglementat prin Legea 31/1990 privind societățile comerciale. 268.000 de firme au chiar capitaluri negative, potrivit BNR.
„Categoria firmelor cu capitaluri proprii negative este problematică pentru că, pe de o parte, permite menținerea în economie a unor companii care nu sunt viabile din punct de vedere economic, fapt ce presupune alocarea de resurse către acestea în detrimentul altora posibil mai eficiente, iar pe de altă parte susține un regim lax al disciplinei la plată în economie și generează un risc mai mare de a translata către parteneri dificultățile financiare cu care se confruntă”, scrie BNR în Raportul privind stabilitatea financiară.
De asemenea, circa un sfert din firme au avut anul trecut cifra de afaceri zero, iar peste 40% nu au avut angajați. 15% din totalul companiilor nefinanciare nu au avut nici afaceri și nici angajați. BNR crede că aceste firme sunt folosite pentru optimizare fiscală – adică un soi de evaziune la limita legii, dacă nu dincolo de ea -, ceea ce afectează bugetul statului, băncile și competiția.
„Aceste evoluții ar putea fi consecința unui comportament al firmelor îndreptat excesiv către optimizare fiscală, pe fondul unui cadru juridic lax în domeniul fiscal și al firmelor. Și în acest caz, acest fenomen ar putea afecta competiția, alocarea resurselor, valoarea adăugată produsă în economie, încasările bugetare și ar fragiliza bilanțurile companiilor care în final ar avea dificultăți în a-și rambursa datoriile către partenerii comerciali, buget și bănci”, se arată în raportul BNR.
BNR crede că aceste companii ar trebui, pur și simplu, să iasă din piață, pentru că generează distorsiuni și nu tracțiune economică, constituind un risc, unele firme fiind folosite pentru interesul personal al acționarilor.
„Firmele care prin comportamentul lor generează distorsiuni în funcționarea piețelor trebuie să iasă din piață, iar autoritățile trebuie să adopte noi măsuri pentru asigurarea unui mediu de afaceri adecvat. În ultimii ani, România a făcut progrese semnificative în ceea ce privește ușurința procesului de ieșire a firmelor din piață, dar menținerea în activitate a numeroase firme cu atipii (capitaluri negative, cifră de afaceri nulă etc.) arată că multe firme din economie funcționează nu pentru scopuri lucrative, ci pentru autogospodărirea acționarilor. Asemenea companii nu pot genera efecte de tracțiune în piață”, se mai arată în raportul BNR.
BNR crede că trebuie schimbată legea societăților astfel încât statul să radieze firmele cu capitaluri sub nivelul reglementat. În cazul firmelor finanțate de acționari, datoria ar trebui convertită forțat în capitaluri, ceea ce ar crește automat nivelul capitalizării.
