Varianta Delta, numită și B.1.617.2, a fost identificată pentru prima dată în India, în decembrie 2020. În doar câteva luni, ea s-a răspândit în peste 100 de țări din lume și a devenit varianta dominantă în peste 10 dintre acestea, inclusiv în India, Marea Britanie, Israel și Statele Unite.
Dincolo de contagiozitatea crescută a variantei Delta, cea mai mare temere în privința ei este că ea poate „păcăli” chiar și sistemul imunitar al persoanelor vaccinate, îmbolnăvindu-le chiar dacă sunt vaccinate cu schemă completă.
Cât de contagioasă este varianta Delta?
1. Potrivit Societății Americane de Microbiologie, datele arată că Delta (B.1.617.2) este cu 40-60% mai transmisibilă decât varianta Alpha (numită și B.1.1.7 sau britanică, deoarece a fost detectată prima dată în noiembrie 2020 în Marea Britanie) și aproape de 2 ori mai transmisibilă decât tulpina inițială a virusului SARS-CoV-2 (cea descoperită în Wuhan).
2. În plus, în căile respiratorii ale pacienților infectați cu Delta s-au descoperit mult mai multe particule virale. Un studiu realizat în China pe 167 de persoane aflate în carantină arată că încărcătura virală în cazul infecțiilor cu Delta este de 1.000 de ori mai mare decât în cazul variantelor care au determinat valul inițial din 2020.
3. Organizația Mondială a Sănătății a avertizat că Delta este „cea mai rapidă și cea mai puternică” variantă de până acum. Deja ea este responsabilă de 83% dintre cazurile de COVID-19 din SUA.
4. Un raport recent al Centrului pentru Controlul și Prevenția Bolilor din SUA sugerează că încărcătura virală a persoanelor vaccinate infectate cu varianta Delta este similară cu cea a persoanelor nevaccinate. Însă, nu trebuie pierdut din vedere faptul că e mai puțin probabil ca o persoană vaccinată să se infecteze.
Este Delta mai periculoasă decât alte variante?
5. Conform unor studii realizate în Marea Britanie, unde Delta este responsabilă de aproximativ 90% din cazurile actuale de COVID-19, simptomele cauzate de Delta tind să fie puțin diferite decât cele cauzate de alte tulpini, fără ca acest lucru să însemne că ele sunt mai severe, notează Societatea Americană de Microbiologie (SAM).
În timp ce febra, durerile de cap, durerile în gât și congestia nazală sunt comune, tusea și pierderea mirosului nu mai sunt. Alte studii leagă Delta de simptome mai grave, inclusiv de pierderi de auz, probleme gastrointestinale severe și cheaguri de sânge care duc la cangrenă și chiar deces.
În prezent se fac cercetări pentru a determina dacă infecția cu Delta este asociată cu o creștere a deceselor și a spitalizărilor.
6. În Statele Unite, numărul infecțiilor și al spitalizărilor este din nou în creștere, în special în statele unde rata vaccinării este scăzută și varianta Delta este tot mai răspândită. Deocamdată nu se poate ști dacă Delta îi face pe oameni mai bolnavi decât celelalte variante ale virusului sau dacă pur și simplu circulă printre oamenii vulnerabili, unde rata vaccinării este scăzută. Ce este clar e că majoritatea spitalizărilor și a deceselor asociate cu COVID-19 din SUA se întâmplă în cazul persoanelor nevaccinate, avertizează Societatea Americană de Microbiologie.
Vor rămâne vaccinurile eficiente împotriva Delta?
7. Aceasta este, poate, cea mai arzătoare întrebare în momentul de față. Primele informații că Delta ar putea scăpa de răspunsul imunitar al persoanelor vaccinate a venit din Israel, în luna iulie a acestui an. Inițial, autoritățile din această țară au anunțat că Pfizer ar avea o eficiență de 64% în prevenirea infecțiilor simptomatice cu Delta.
8. După două săptămâni au avansat un alt procent, și mai mic. Noul raport al Ministerului Sănătății din Israel anunța că vaccinul Pfizer este eficient în procent de 39% împotriva Delta, care este varianta dominantă în prezent în această țară.
Totuși, datele arătau că vaccinul continua să fie mult mai eficient împotriva spitalizării (88%) și a bolilor severe (91%). Datele se bazau pe un număr nespecificat de persoane și fuseseră colectate în perioada 20 iunie – 17 iulie.
La momentul anunțului, Isaac Bogoch, profesor de boli infecțioase la Universitatea din Toronto, a declarat că este posibil ca, în timp, eficiența vaccinurilor administrate să scadă.
Însă alte studii au raportat procente mai mari de eficiență împotriva variantei Delta.
9. Un studiu britanic publicat la data de 21 iulie în „The New England Journal of Medicine” a analizat eficiența vaccinurilor BNT162b2 (Pfizer) și ChAdOx1 nCoV-19 (AstraZeneca) împotriva variantelor Alpha și Delta.
După 2 doze, Pfizer a avut o eficiență de 93,7% împotriva variantei Alpha și de 88% împotriva Delta.
În ceea ce privește vaccinul AstraZeneca, eficiența împotriva Alpha a fost de 74,5% după două doze, iar împotriva Delta de 67% (tot după două doze).
10. O cercetare publicată în „The Lancet” referitoare la situația din Scoția a arătat și ea o scădere a protecției împotriva infecției simptomatice, de la 92% pentru varianta Alpha la 79% pentru varianta Delta (în cazul persoanelor vaccinate cu ambele doze de Pfizer). Pentru vaccinul AstraZeneca, eficiența a scăzut de la 73% la 60%.
11. Un alt studiu, realizat în Canada, a evaluat eficiența vaccinurilor Pfizer (BNT162b2), Moderna (mRNA-1273) și AstraZeneca (ChAdOx1) împotriva infecției simptomatice, dar și a formelor severe (aici incluzând spitalizarea sau decesul) cauzate de 4 variante ale coronavirusului: Alpha (B.1.1.7 sau britanică), Beta (B.1.351 sau sud-africană), Gamma (P.1 sau braziliană) și Delta (B.1.617.2).
Studiul a analizat perioada decembrie 2020 – mai 2021.
A. Varianta Alpha
După vaccinarea cu o doză, eficiența vaccinurilor împotriva infecției simptomatice a fost de:
– 83% pentru Moderna
– 66% pentru Pfizer
– 64% pentru AstraZeneca
După vaccinarea cu schemă completă, eficiența vaccinurilor împotriva infecției simptomatice a fost de:
– 89% pentru Pfizer
– 92% pentru Moderna
Virusolog român: „Trebuie să ne vaccinăm și să păstrăm restricțiile. Ca să ne protejăm ca specie”
B. Variantele Beta / Gamma
Eficiența vaccinurilor după vaccinarea cu o doză:
– 77% pentru Moderna
– 60% pentru Pfizer
– 48% pentru AstraZeneca
După vaccinarea cu schemă completă, eficiența împotriva infecției simptomatice a fost de:
– 84% pentru Pfizer
C. Varianta Delta
În cazul Delta, eficiența după prima doză împotriva infecției simptomatice a tins să fie mai mică prin comparație cu eficiența împotriva Alpha, în special în cazul Moderna și Pfizer.
Astfel, dacă Moderna avea o eficiență de 83% după prima doză împotriva Alpha, împotriva Delta a avut o eficiență de 72%.
O scădere s-a observat și la Pfizer, de la 66% la 56%.
După 2 doze de Pfizer, eficiența împotriva infecției simptomatice a fost de 87%, deci comparabilă cu nivelul de eficiență împotriva Alpha (89%) și Beta/Gamma (84%).
În cazul AstraZeneca însă, s-a observat o creștere (de la 64% la 67%), valorile rămânând însă destul de apropiate.
Autorii studiului au mai arătat că eficiența vaccinurilor împotriva spitalizării sau a decesului din cauza oricărei dintre cele 4 variante a fost în general mai mare decât cea împotriva infecției simptomatice (după vaccinarea parțială cu oricare dintre cele 3 vaccinuri).
Cercetarea a ajuns la concluzia că și o singură doză din cele 3 vaccinuri analizate oferă o protecție substanțială împotriva celor 4 variante, iar două doze oferă probabil o protecție mai înaltă.
S-au realizat și studii pentru a determina „puterea” de neutralizare a anticorpilor atunci când sunt confruntați cu Delta.
12. Un studiu publicat în „The New England Journal of Medicine” a testat nivelul anticorpilor din serul sangvin al indivizilor care s-au însănătoșit după ce au avut o infecție naturală, precum și serul celor vaccinați cu Moderna sau Pfizer. Studiul a arătat că, în medie, varianta Delta a fost de 2,9 ori mai greu de neutralizat decât tulpina Wuhan.
În ciuda acestui fapt, în majoritatea mostrelor de ser provenite de la persoane care s-au vindecat (96%, adică 23 din cele 24 analizate) și în toate mostrele de la persoane vaccinate, a fost identificată o activitate de neutralizare peste pragul de detecție pentru varianta Delta (la 3 luni de la infectare sau după a doua doză de vaccin).
În concluzie, cercetătorii au spus că, cel mai probabil, imunitatea conferită de vaccinurile mARN se păstrează și împotriva Delta.
13. Un alt studiu, publicat în Nature, a descoperit că anumiți anticorpi care ar fi trebuit să atace domeniul de legare al proteinei-țepușă S (cu ajutorul căreia virusul pătrunde în celulă) au prezentat o neutralizare slabă a variantei Delta. Serul sangvin colectat cu până la 12 luni după debutul simptomelor a fost de 4 ori mai puțin eficient în a neutraliza varianta Delta decât varianta Alpha. În cazul a 95% dintre persoanele vaccinate cu schemă completă a fost detectat un răspuns neutralizant, însă acesta a fost de 3-5 ori mai slab împotriva Delta decât împotriva Alpha.
Persoanele vaccinate se pot îmbolnăvi?
14. Toate aceste date susțin importanța vaccinării complete împotriva SARS-CoV-2, însă ca urmare a informațiilor care sugerează o slăbire a eficienței acestora împotriva Delta este nevoie de investigarea suplimentară a așa-numitelor infecții „breakthrough” (care sparg protecția oferită de vaccinuri), precum și posibilitatea administrării dozei a treia de vaccin, apreciază Societatea Americană de Microbiologie.
15. La sfârșitul lunii iulie, Centrul pentru Prevenția și Controlul Bolilor din SUA a publicat un raport care evalua focarele de SARS-CoV-2 asociate cu câteva mari adunări de persoane din Barnstable, statul Massachusetts, SUA. Din cele 469 de cazuri de COVID-19 identificate, 346, adică 74% dintre ele, erau cazuri „breakthrough”, care au apărut la persoane vaccinate complet cu două doze de Pfizer sau de Moderna sau cu o doză de J&J. S-au realizat 133 de secvențieri genomice, iar Delta a fost identificată în 90% dintre acestea.
Acesta a fost momentul în care CDC a recomandat refolosirea măștilor de protecție în spațiile publice interioare din zonele cu transmitere ridicată a virusului, indiferent dacă o persoană este vaccinată sau nu.
16. Chiar și cu toate aceste studii care indică o scădere a răspunsului imunitar în fața Delta, vaccinarea continuă să asigure o protecție puternică a oamenilor împotriva formelor severe, a spitalizării și a decesului, se arată într-un articol publicat în „The British Medical Journal”.
17. Datele publicate zilnic de platforma worldometers.info arată și ele același lucru. Deși îmbolnăvirile au crescut chiar și în țări cu o campanie de vaccinare destul de avansată, precum Israel, Franța, Marea Britanie, Spania, Italia sau Olanda, este evident că numărul deceselor a rămas la un nivel mult mai scăzut decât în valurile anterioare.
18. Între timp, mai multe companii au anunțat că deja lucrează la a treia doză de vaccin, care să țintească în mod specific varianta Delta.
Care sunt mutațiile care fac din Delta o variantă periculoasă a SARS-CoV-2?
19. Proteina-țepușă S a virusului este ținta principală a vaccinurilor COVID-19, iar anticorpii neutralizanți rezultați în urma unei infecții naturale cu SARS-CoV-2 sunt și ei îndreptați tot împotriva domeniului de legare al proteinei S, potrivit Societății Americane de Microbiologie.
Astfel, dacă o mutație (sau o combinație de mutații) produce schimbări la proteina S care nu sunt recunoscute de primul val de anticorpi, imunitatea dezvoltată împotriva tulpinii inițiale va fi ineficientă împotriva noii variante.
Varianta Delta are mai multe mutații în domeniul de legare, o mutație lângă punctul de clivaj furin (furinul este o enzimă) și mai multe mutații într-o regiune vulnerabilă numită domeniul N-terminal.
Mutațiile din domeniul de legare
20. Domeniul de legare este o porțiune din proteina-țepușă S care se leagă direct de receptorii umani ACE2. Delta are 3 mutații în această zonă.
K417N (la poziția 417 din seria de aminoacizi ce formează proteina-țepușă, aminoacidul lizină (K) a fost înlocuit de aminoacidul asparagină (N)). Această mutație este prezentă și la varianta Beta (sud-africană, numită și B.1.351), și a fost asociată cu schimbări la nivelul proteinei S care ajută virusul să se „ascundă” de răspunsul imunitar al organismului.
L452R (la poziția 452 aminoacidul leucină (L) a fost înlocuit de aminoacidul arginină (R)). Despre această mutație se știe că sporește afinitatea de legare de receptorii ACE2 de pe suprafața mai multor tipuri de celule umane, inclusiv din plămâni.
T478K (la poziția 478, treonina (T) a fost înlocuită de lizină (K)). E posibil ca și această mutație să sporească afinitatea de legare dintre virus și celulă, precum și să ajute la ascunderea virusului de răspunsul imunitar.
Punctul de clivaj furin
21. Proteina-țepușă S este alcătuită dintr-o subunitate de conectare la receptor (S1) și dintr-o subunitate de fuziune (S2), care trebuie să fie separate una de alta pentru a media fuziunea membranei, când virusul pătrunde în celulă și cauzează infecția, explică experții Societății Americane de Microbiologie. Punctul de clivaj furin este joncțiunea unde este această diviziune. Aproape de acest loc, la poziția 681 din seria de aminoacizi, Delta are o substituție de aminoacizi (mutația P681R constă în înlocuirea aminoacidului prolină (P) cu arginină (R)).
Ca urmare a acestei mutații, secvența de aminoacizi devine mai puțin acidă, iar mai multe proteine-țepușă sunt pregătite pentru a intra în celulele umane. Studiile arată că, în cazul tulpinii inițiale (Wuhan), mai puțin de 10% din proteinele-țepușă din virus erau pregătite pentru a pătrunde în celulă. În cazul Alpha era vorba de 50%, iar în cazul Delta de peste 75%. Prin urmare, se crede că această mutație duce la creșterea încărcăturii virale și a transmisibilității.
22. Delta conține și mai multe mutații în domeniul terminal-N al proteinei-țepușă. Despre acestea se bănuiește că sporesc abilitatea SARS-CoV-2 de a păcăli sistemul imunitar, îngreunând detectarea virusului.
Mai multe informații despre cum funcționează un virus și cum apar mutațiile puteți găsi în articolul Cum oprim mutațiile coronavirusului. Vom scăpa de noile tulpini, iar viața va reveni la normal?
23. Potrivit biologului evoluționar Vaughn Cooper, director în cadrul Societății Americane de Microbiologie, cheia este oprirea virusului.
„Cu cât avem mai multe infecții, cu atât crește riscul ca noi mutații să apară și astfel selecția [naturală – n.r.] va naște cele mai bune mutații”, a spus el.
Vaccinarea este cea mai bună armă pentru a stopa transmiterea virusului, mai spun specialiștii din cadrul SAM.
Foto: geralt / pixabay.com / torstensimon / pixabay.com
