Cazul elevului din Craiova, protestele față de ridicarea unei moschei de mari dimensiuni la Bucuresti, declaratiile anti-musulmane ale fostului președinte Traian Băsescu. Sunt doar câteva dintr-un șir de episoade care au dus o atitudine de respingere față de această religie și adepții săi, din România.
În acest articol, ne-am decis să prezentăm 10 curiozități despre comunitatea musulmană. Scopul este de a cunoaște mai bine specificul musulmanilor români, pentru a avea referințe atunci când intrăm în contact cu o nouă știre – fie ea pozitivă, neutră sau negativă – despre lumea musulmană.
1. În România, 0,3% din populația țării este de confesiune islamică. Suntem printre țările europene cu cei mai puțini musulmani, alături de state ca Estonia, Cehia, Finlanda, Ungaria, Islanda, Letonia, Lituania, Republica Moldova, Polonia, Portugalia și Slovacia. În toate aceste state, procentul de musulmani din totalul populației nu depășește 1%. Transformând acest 0,3% în cifre exacte, asta înseamnă că în România trăiesc 67.566 de musulmani.
Țările europene în care musulmanii reprezintă mai mult de 10% din populație sunt: Bulgaria, Cipru, Muntenegru, Rusia (în aceste state, procentul de musulmani este între 10-20% din totalul populației), Macedonia (peste 30%), Bosnia și Herțegovina (spre 50%), Albania (peste 60%), controversatul Kosovo (spre 90%). În Turcia, 94% dintre locuitori sunt musulmani.
2. Cei mai mulți dintre musulmanii din România sunt sunniți. Sunnismul este curentul majoritar al islamului. La nivel mondială, între 85 și 90% dintre musulmani sunt sunniți. Restul sunt șiiți. În credința lor, sunniții se bazează pe 4 izvoare. Coranul este referința principală, însă, pentru cazurile neevocate în mod direct în Coran, sunniți folosesc ca referință faptele profetului Mahomed, apoi consensul jurisconsulților musulmani și deducția juridică (așa-numita Qivas). Mai trebuie spus că sunniți nu au cler. Imamul nu este un preot, ci un membru al comunității, care conduce rugăciunea, arată enciclopedia online Wikipedia.
Separarea celor două grupuri (sunniți și șiiți) a avut loc după moartea profetului Mohamed. Majoritatea credea că succesorul de drept este socrul şi prietenul apropiat al acestuia, Abu Bakr, dar un mic grup considera că succesorul profetului ar fi trebuit să fie Ali ibn Abi Talib, vărul, ginerele şi tatăl nepoţilor săi, relatează adevarul.ro. Sunniţii şi-au văzut visul împlinit, Abu Bakr devenind primul calif musulman şi succesorul profetului. Diviziunea a evoluat apoi într-o adevărată mişcare religioasă. Aşadar, una dintre cele mai importante diferenţe între şiiţi şi sunniţi este faptul că şiiţi îl susţin pe Ali, pe care sunniţii nu-l recunosc ca fiind adevăratul succesor al profetului.
Coranul este referință atât pentru sunniți, cât și pentru șiiți.Totuși, în privința ritualurilor, sunniţii se bazează în principal pe Sunnah, înscrisuri ale învăţăturilor şi sfaturilor profetului Mohamed care le dictează acţiunile. Şiiţii se bazează mai mult pe ayatollahi, pe care îi văd ca un semn al lui Dumnezeu pe pământ.
3. Județul românesc cu cei mai mulți musulmani este Constanța, unde trăiesc circa 85% dintre musulmanii din România. Următorul în top este județul Tulcea, unde se află alte 12 procente. Restul de musulmani locuiesc în orașe ca București, Brăila, Călărași, Galați, Giurgiu, Drobeta-Turnu Severin. Etnic, cei mai mulți sunt tătari, urmați de turci, albanezi, rromi musulmani și imigranți din Orientul Mijlociu.
4. În România se află circa 80 de moschei. Una dintre cele mai frumoase este Marea Moschee din Constanța, cunoscută și drept Moscheea Carol. Ea a fost ridicată între 1910 și 1913, la ordinul lui Carol I, în semn de apreciere pentru comunitate musulmană constănțeană.
Potrivit Legii Cultelor, musulmanii din România sunt reprezentați de Muftiyatul Cultului Musulman din România. Muftiul Iusuf Murat a declarat că ridicarea unei moschei de mari dimensiuni la București este o prioritate pentru cultul musulman din România. Motivul invocat de Murat este că 90% dintre cele peste 17 moschei care există în capitală NU sunt autorizate de Muftialul Cultului Musulman sau de Secretariatul General pentru Culte. Potrivit muftiului Murat, nu se știe ce se predică în aceste moschei în care vin “numai predicatori care au făcut probleme”, o parte dintre ei fiind chiar expulzați.
Întrebat de ce planul prevede ca moscheea să se întindă pe o suprafață mare de teren, circa 11.000 de metri, Iusuf Murat a replicat că „intenția noastră este de a-i uni pe toți musulmanii și de a oficia aceste activități religioase la vedere”. „Cetățenii Bucureștiului ar trebui să aibă o temere acum, nu peste 3 ani când se va finaliza acel lăcaș de cult”, a completat el.
Terenul de peste 11.000 mp situat în Bulevardul Expozitiei, aproape de centrul comercial Romexpo, a fost dat în folosință pe o perioadă 49 de ani către Muftiatul Cultului Musulman din Romania pentru construirea unui complex de clădiri de interes public, după cum se arată în Hotărârea de Guvern nr. 372/2015, relatează hotnews.ro.
5. Musulmanii din Constanța, care constituie circa 6% din întreaga populație a acestui județ, sunt reprezentați și în Parlament, de Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România.
6. O povestea interesantă este cea a comunității de musulmani de pe insula Ada Kaleh. Insula – enclavă otomană care a ajuns să facă parte apoi din Austro-Ungaria – a fost atribuită României în 1923. Insula a fost evacuată și inundată în 1968, în urma construirii hidrocentralei Porțile de Fier. Comuniștii le-au spus localnicilor că pot să se așeze oriunde în țară sau pot emigra în Turcia.
În Marea Moschee din Constanța, despre care vorbeam mai sus, se află un faimos covor oriental, care provinde tocmai din insula Ada Kaleh, având o vechime de peste 200 de ani. Covorul gigant (măsoară circa 144 mp și cântărește circa 490 de kilograme) a fost lucrat la mână în centrul de artizanat turc Hereke și a fost proprietatea sultanului Abdul Hamid.
7. Istoric, primii musulmani care au apărut pe teritoriul României au fost dintre pecenegi și cumani. Spunem „dintre” deoarece majoritatea acestor migratori erau creștini, însă minoritatea musulmană era bine conturată în cadrul acestor popoare. În 1171, regii maghiari au permis pecenegilor să rămână în regat, inclusiv în Transilvania, iar cumanii li s-au alăturat la scurt timp.
Un val mare de musulmani ajuns în România e reprezentat de tătarii crimeeni și Nogay, care s-au stabilit pe teritoriul ocupat în prezent de județul Tulcea, îndeosebi în apropierea orașelor Babadag și Isaccea. În Dobrogea, chiar au fost create două Principate Dunărene. Totuși, trupele rusești i-au alungat pe tătari din aceste zone în timpul războiului ruso-turc din 1877-1878. Guvernul Ion Brătianu a luat măsuri, după război, extinzând drepturile civile și pentru non-creștini.
Comunismul a fost o perioadă în care comunitatea musulmană s-a lovit de represalii, cum s-a întâmplat cu întreaga suflare religioasă, inclusiv cea ortodoxă.
8. După atentatele din Franța, cele mai grave atacuri din istoria post-belică a acestui stat, Cultul Musulman din România a declarat că autorii atacurilor nu sunt adevărați musulmani, ci adepți ai unei „credințe false”. Argumentul folosit de muftiul Iusuf Murat a fost că islamul interzice ferm uciderea oricărui suflet.
Cazul elevului din Craiova, mânat de simpatie pentru ISIS și cu comportament de jihadist în devenire, a adus o altă pagubă de imagine comunității musulmane din România.
Un articol de opinie de pe republica.ro, bazat însă pe studii, arată totuși că judecarea religioasă a acestui caz poate fi una greșită. „La prima vedere am spune că de vină este religia, ori un sistem de idei religioase violente. Că ea l-a spalat pe creier și l-a făcut să fie neghină umană. Dar nu toți oamenii religioși sunt spălați pe creier, și nu toți musulmanii vor să se arunce în aer. Care e elementul care face diferența? Într-unul din numerele recente ale Scientific American au apărut câteva interviuri cu sociologi și psihologi ce se ocupă de fenomenul tinerilor convertiți și radicalizați.
O idee se desprinde clar: nu religia e punctul de plecare, ci marginalizarea socială. Extremismul belicos găsește teren fertil în închisori. Majoritatea – dar nu toți – celor care o iau razna vin din medii sărace, sunt șomeri și au educație precară”.
9. Turistic, vă recomandăm să vizitați două clădiri extrem de interesante, reprezentative pentru cultul musulman, ambele din Dobrogea. Primul este cel mai vechi lăcaș musulman rămas în picioare în țara noastră, Esmahan Sultan, din Mangalia.
Moscheea poartă numele ctitorului, fiica Sultanului Selim II, care a ordonat construirea edificiului în anul 1575. Esmahan Sultan are un stil aparte față de restul geamiilor („geamie” și „moschee” sunt sinonime) din Dobrogea, fiind construită în stil maur și având o intrare precedată de o verandă acoperită, care îi conferă un farmec aparte. Zidurile sale sunt făcute din bucăți de piatră cioplită pe loc de meșteri pietrari. Pentru legătura dintre bucăți, s-au folosit exclusiv scoabe de oțel, prinse în orificii făcute direct în piatră, după cum notează un articol din romanialibera.ro.
10. O altă bijuterie a culturii musulmane din România este moscheea Gazi Ali Pașa, din Babadag. Aceasta a fost construită în 1610 în centrul orașului, la ordinul conducătorului cu același nume. Localitatea a devenit un centru al vieții musulmane dobrogene în anul 1678, când pașa de la Silistra a decis să își mute aici reședința.
Dacă acest articol vi s-a părut interesant și vreți să citiți și altele de acest fel vă puteți alătura, cu un Like, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook.
Recomandările editorilor GreatNews:
- Câți basarabeni vor unirea cu România. Sondaj cu rezultate surprinzătoare
- Se deschide cea mai modernă gară din România
- Locuri de muncă în nordul Germaniei. Se caută șefi de echipă și muncitori
- Reguli pentru o viață de peste 104 ani. Ce a mâncat și a băut jandarmul Titu